Dan Zaharia

MINIMAX + MACRO tinde spre zero ?

2012-01-04T17:07:00.000+02:00

Oficial, deocamdata 3 magazine Minimax s-au inchis in tara: la Buzau, Braila si Tecuci. Neoficial, toate cele aproape 70 de magazine se afla intr-o situatie incerta.

Preluata la sfarsitul lui 2010 de grupul Mercadia, reteaua Minimax urma sa adopte noul concept Macro lansat acum jumatate de an la Brasov.

Avand in vedere lichidarile de stocuri de pe finalul lui 2011 prin promotii agresive (-50%) si in lipsa reaprovizionarii din cauza deteriorarii relatiei cu o serie de furnizori de volum, magazinele au ramas cu rafturi goale, dupa care au intrat intr-un "inventar" prelungit.

Vom asista probabil in urmatoarele saptamani la inchiderea retelei Minimax/Macro, incepand cu cele din localitati secundare, fara perspective de redresare si care sunt amplasate in locatii destul de nefericit alese.

E interesant de vazut daca aceste inchideri vor genera un efect de domino si in reteaua Mic.ro, mai ales ca magazinele Minimax/Macro s-au dorit a se constitui in platforme logistice pentru aprovizionarea magazinelor Mic.ro din provincie.

Sper ca managementul retelei sa poata realiza un reflux controlat si sa gestioneze intelept relatia cu "stake-holderii": proprietari spatii, furnizori marfa, constructori, mass-media, angajati, clienti, concurenta. Altfel vor trebui sa gestioneze "un bulgare de zapada" ce vine de pe o panta abrupta.

Au inceput seminariile i-Plan.ro

2011-11-30T09:00:00.001+02:00

Deja aproape 50 de manageri au participat la seminariile i-Plan la Sinaia.

Iata cateva testimoniale ale managerilor participanti:

Pentru mine seminarul si diagnoza au fost ca un pahar cu apa rece. Am redescoperit echipa si emotiile competitiei directe, am reanimat valori pe care deseori rutina le prafuieste. Chiar am trait 6 ani in doua zile la seminarul Markstrat! Si ma simt mai tanar, nu mai batran. La diagnoza Strategic Driver am pus la lucru intelepciune pentru viitor. E sansa pentru care multumesc echipei The Network.

Cristian Călin, Corporate PR Manager, Agricola International SA

A fost un adevarat regal de coaching in activitate de strategie. Am invatat intr-un timp scurt sa ne ORGANIZAM, sa ANALIZAM, sa EVALUAM si apoi sa decizionam mai bine. A fost o adevarata lectie de lucru in echipa.
Liliana Covrig, Director Economic, SC SALBAC SA BACAU

Ce n-a vazut micul Paris ...

2011-11-24T10:09:00.001+02:00

În ultimii zece ani pe piaţa imobiliară locală au fost ridicate peste 50 de centre comerciale, câteva sute de clădiri de birouri şi hoteluri în toate oraşele mari, dar primul proiect integrat de transformare radicală a unei zone centrale de mari dimensiuni va fi definitivat anul viitor, în cadrul complexului Palas din Iaşi.

Bucureştiul are cele mai mari malluri din ţară, cele mai înalte clădiri de birouri, hoteluri de lux şi parcuri celebre precum Herăstrău sau Cişmigiu.

Iaşiul va avea însă de anul viitor câte un pic din toate acestea, dar într-un singur loc, în centrul oraşului, în cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat în afara Capitalei.

Articolul complet il gasiti in ZF - Business Construct: "Ce aduce nou ansamblul Palas din Iaşi, o investiţie de 260 de milioane de euro cum n-a văzut Bucureştiul"

HITECH Iasi: stocul de birouri si infrastructura telecom

2011-11-11T15:44:00.001+02:00

Un alt avantaj este dezvoltarea infrastructurii de birouri în Iași din ultimii ani, prin proiecte de largă anvergură cum ar fi United Business Center, care cuprinde peste 20,000 mp de birouri clasa A in trei clădiri office din complexul multifuncțional Palas Iasi.

„În prezent, s-a depășit pragul de 100.000 mp de spații de birouri de clasă A și B+ în Iași, urmând ca în următorii trei ani suprafața să crească la peste 150.000 mp, iar acest fapt oferă Iașului un atu important în competiția cu alte orașe din țară. Ca și trend, observăm din ce în ce mai multe companii internaționale din IT si outsourcing așezând orașul Iași pe lista lor scurtă de cautări în regiunea Europei Centrale si de Est”, a declarat Dan Zaharia, Leasing manager al clădirilor de birouri dezvoltate de Iulius Group in cadrul ansamblului multifuncțional Palas Iași.

Nu în ultimul rând, Iașul este situat pe locul 75 în topul orașelor din lume ca viteză a conexiunilor la Internet. Întreg orașul este acoperit cu servicii de telecomunicații (date și voce) și nu există nici o barieră din punct de vedere al acestui gen de servicii, toate firmele interesate să-și deschidă operațiuni având acces informatic oriunde pe glob, conform intervenției lui Florin Bîzu (Euroweb).

HITECH Iasi: competitivitatea si polul de talente

2011-11-11T15:39:00.001+02:00

Un trend important în atragerea forței de muncă competente - atât timp cât oferta universitară anuală este de circa 1,000 informaticieni / programatori și 1,500 economiști vorbitori de cel puțin două limbi străine - este migrarea inversă a forței de muncă pentru contrabalansarea unui eventual deficit pe acest segment.

Varujan Pambuccian (membru în Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor) a participat prin videoconferință și a vorbit despre necesitatea unei schimbări de fond pentru a crește competitivitatea sectorului IT în România. „Este nevoie să trecem de la investițiile de tip producție în fabrica de software la producția de proprietate intelectuală. Este o trecere care trebuie facută în maximum 3–5 ani pentru că există o concurență puternică din partea țărilor din America Latină și nordul Africii. În viitorul apropiat nu vom mai conta ca forță de muncă ieftina, iar investitorii vin acolo unde sunt idei și competențe. Va trebui practic să trecem de bariera actuală, în care producem ingineri de software și doar 10% din ei lucrează în cercetare și dezvoltarea de produse noi. Este păcat ca universitățile să producă ingineri și specialiști, iar noi să-i folosim ca muncitori”, a spus Pambuccian, care a mai adăugat că factorul cel mai important în dezvoltarea unei economii IT vine din existența unor legături strânse între jucătorii din piață și din orientarea către produse IT pentru mass-market.

HITECH Iasi: colaborarea intre universitati si companii

2011-11-11T15:33:00.001+02:00

Una dintre cele mai dezbătute teme a fost cea a resurselor umane și a modului în care universitățile pot pregăti cât mai bine pentru piața muncii cei peste 1,000 de absolvenți anual ai disciplinelor informatică, informatică economică, automatizări și calculatoare, electrotehnică etc.

Universitățile locale implicate (Universitatea „Al. I Cuza” și Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”) sunt deja implicate în colaborări cu companiile mari locale (Continental, Embarcadero, Endava etc.), model care se dorește a fi extins către alte companii din domeniu, prin burse private, programe de internship, implicarea în curicula universitară și alte activități.

„Avem o colaborare directă cu cei de la Continental, care au ajutat inclusiv la punerea bazelor unui program master, și sperăm ca acest gen de relaționare să se extindă și către alte firme care operează în Iași pentru a opri, chiar inversa exodul de absolvenți către alte orașe din țară, în special București”, a declarat Vasile Manta, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, care a completat că mediul universitar este dispus să-și plieze instruirea studenților pe nevoile companiilor beneficiare.

Interes pentru forța de muncă disponibilă a exprimat, printre alții, și Andrei Postolache (Delivery Unit Manager, Endava) care speră să poată atrage în perioada imediat următoare mai mulți tineri care să strălucească prin atitudine, nu numai prin aptitudine.

Dezvoltarea personală este, în aceeași măsură, un subiect care preocupă intens și agențiile de recrutare și training, care au demarat proiecte în parteneriat cu universitățile și liceele pentru a forma studenții și elevii în acest sens.

HITECH Iasi: pe scurt, despre ce s-a discutat.

2011-11-11T15:26:00.001+02:00

Asociația Industrii Creative în parteneriat cu United Business Center (componenta office din cadrul ansamblului Palas), a organizat miercuri 9 noiembrie 2011, dezbaterea HITECH cu tema „Provocări și soluții pentru stimularea investițiilor în industriile IT și outsourcing din Iași”.

Dezbaterea, care a fost prima întâlnire de acest nivel, a adus față în față persoane cu rol decizional în companii IT și outsourcing, dezvoltatori de clădiri de birouri, furnizori de infrastructură și servicii, conducători de universități și reprezentanți ai centrelor culturale.

În timpul discuțiilor, care au durat cinci ore, au fost abordate teme legate de forța de muncă, competențe necesare, nivelul infrastructurii și al serviciilor existente, respectiv sprijinul din partea autorităților - scopul final fiind identificarea unor puncte tari și avantaje competitive pe care se va baza strategia Iașului în atragerea de investiții în IT și outsourcing.

Concluziile au fost trase de Marius Ursache, Asociația Industrii Creative, care a precizat: „Proiectul HITECH Iași va continua cu elaborarea unui ghid complet pentru potențialii investitori în IT și outsourcing (incluzând un studiu de fezabilitate actualizat și care va fi disponibil gratuit pe internet), dar și prin crearea unei comunități permanente a actorilor care au un rol important în ecosistemul investițional pentru a continua dezvoltarea cât mai repede și cat mai departe posibil.”

Evenimentul a avut loc în clădirea United Business Center 1 din complexul multifuncțional Palas Iași, fiind moderat de Eli Roman (The Money Channel TV) și organizat de Asociația Industrii Creative în parteneriat cu United Business Center Iași, cu sprijinul Euroweb și al partenerilor media Money Express, Money.ro, Realitatea.net, Standard.ro și Ziarul de Iași.

Asociația Industrii Creative (http://www.industriicreative.ro/) este o organizație non-guvernamentală, non-profit care promovează și sprijină dezvoltarea industriilor creative și culturale din România.

United Business Center Iași (http://www.iuliusbirouri.ro/) este componenta office a ansamblului urbanistic Palas Iași (cea mai mare investiție privată din zona Moldovei, în valoare de peste 260 milioane euro).

HITECH Iasi - declaratii in preambulul evenimentului

2011-11-07T10:55:00.000+02:00

Printre participanți se numără Varujan Pambuccian (Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților), Lori Collin (Jones Lang LaSalle), Vasile Ișan (rectorul Universității „Al. I. Cuza” Iași), manageri locali ai unor companii internaționale de succes (Amazon, Endava, Embarcadero, Continental, Pentalog, CapGemini etc.) dar si reprezentanti cu rol de decizie de la furnizori de infrastructură și servicii, centre culturale și autorități locale și guvernamentale.

Moderatorul evenimentului va fi Eli Roman (The Money TV). Mai multe informații se pot obține pe pagina web a evenimentului: http://hitech.industriicreative.ro/.

Adriana Ursache, directorul executiv al Asociației Industrii Creative și unul dintre inițiatorii proiectului, a declarat: „Prin HITECH Iași demarăm o inițiativă de anvergură plecată din mediul privat de afaceri, care urmărește elaborarea și implementarea unei strategii pragmatice de atragere a investițiilor străine în domeniul IT&C și de dezvoltare economică a Iașului în direcția tehnologiei și dezvoltării software. Concret, vrem ca în trei ani să dublăm volumul investițiilor IT&C în Iași”.

Lori Collin (Head of Tenant Representation și Senior Consultant, Jones Lang LaSalle) este de parere că Iașul prezintă un potențial extraordinar pentru companiile care decid să investească în acest oraș, al doilea ca mărime din România. „Iașul prezintă combinația perfectă între disponibilitatea forței de muncă instruită pentru activități de producție, dar și existența unei oferte semnificative de absolvenți de studii superioare, cu un un nivel de cunoaștere a limbilor străine peste medie și cu o atitudine pozitivă față de muncă. În plus, costurile extrem de competitive pentru lansarea unei afaceri, precum și sprijinul oferit de autoritățile locale pentru companiile internaționale ce vizează deschiderea birourilor în domenii precum IT&Telecom, BPO, backoffice, dar și în domeniul tehnologic și al cercetării, reprezintă factori de necontestat în alegerea Iașului în competiția cu celelalte orașe importante din România și din regiune”, a precizat Lori Collin.

Dan Zaharia (leasing manager pentru cladirile de birouri Iulius Group) a subliniat: “Prin inaugurarea celor trei cladiri de birouri United Business Center din cadrul ansamblului Palas, stocul de birouri clasa A și B+ din Iași a depășit anul acesta nivelul de 100,000 mp. Decizia de a investi în piața spațiilor de birouri din Iași este una strategică, având în vedere interesul crescut pentru acest oraș și această regiune, care se conturează ca un pol de business, în special pentru jucătorii din industria IT și outsourcing.”

Cu drag, Agricola

2011-10-27T02:00:00.000+03:00

In urma cu un an, in biroul d-lui Grigore Horoi, presedintele Agricola Bacau (http://www.agricola.ro/), am avut curajul de a-i spune sa opreasca expansiunea magazinelor sale, sa dea un pas inapoi si sa reinventeze conceptul magazinului de producator. Spre admiratia mea, a acceptat sa asculte pana la sfarsit ce am avut de zis.

Si astfel impreuna cu Irina Comanescu (director retea magazine), Carmen Gavrilescu (director marketing), Eusediu Margasoiu (consultant strategie), Silvia Radulescu si a unei echipe dedicate, am demarat proiectul realizarii noului concept de magazine "Agricola". In cateva luni, a fost cooptata Tabitha Brelet, arhitecta de retail din Franta (http://www.ideasie.com/), cu care mai facusem echipa in 2005-2006 pentru conceptul Flanco World (vizibil astazi in majoritatea magazinelor Flanco din tara).

Astazi, primele magazine Agricola in care se implementeaza noul concept de magazin "livrat proaspat" incep sa apara pe strazile comerciale din Romania. Mai intai in Bacau, apoi in Bucuresti si peste tot in tara: Iasi, Constanta, etc.

A fost un proiect greu, care a dus la clarificarea multor aspecte, printre care bugetul de investitii optim, alinierea brandului Agricola-retailer vs. Agricola-producator, gama de produse ce trebuie sa fie prezenta in magazinele celui mai mare producator de carne de pui din Romania, precum si tendintele comertului modern.

Noul concept de magazin a fost definit in urma unei cercetari detaliate realizata impreuna cu firma Ideasie, din Franta, si valorifica principalul atribut cu care consumatorii asociaza brandul Agricola – prospetimea -, dupa cum arata o cercetare de brand position de la inceputul acestui an.

S-a ajuns, astfel, la o noua forma de prezentare si evidentiere a produselor Agricola, numita generic “magazin in magazin”. Astfel, in spatiile mai generoase a fost construita «o casuta Agricola», unde sint prezentate categoriile de produse din carne, dar si produse complementare care pot intra in oferte.

In plus, noul tip de magazine aloca un spatiu bine delimitat numit “foarte romanesc”, in care vor fi promovate produsele traditionale ale unor producatori locali mici, cit si un spatiu pentru produse calde. Investitia medie in remodelarea magazinelor existente este estimata la 15.000 de euro/magazin, exclusiv echipamentele frigorifice de expunere a produselor.

“Prospetimea vazuta ca element definitoriu pentru produsele Agricola este fireasca – a precizat Irina Comanescu, directorul retelei de magazine Agricola. Pentru ca avem ferme proprii, producem carne proaspata, de buna calitate, care ajunge rapid in reteaua proprie de magazine. De aceea, am trecut la o restructurare a portofoliului de produse, din care am exclus, in primul rind, produsele industriale (detergenti, produse de igiena personala etc.) si am pastrat produsele de baza (ulei, zahar, faina, malai, piine etc.), fructe proaspete si racoritoare”.

“Extinderea retelei – a declarat presedintele companiei, Grigore Horoi – reprezinta o directie strategica potrivita pentru sustinerea planurilor noastre de dezvoltare. Este o buna sursa de cash, dar si un important vector de imagine pentru comunicarea valorile companiei si a brandului. Nu in ultimul rind, o retea proprie de magazine ne aduce in pozitia de a fi mai corect ancorati in realitatile pietei si ne ofera oportunitatea de a controla preturile produselor noastre”.

Pentru următorii doi ani compania îşi propune să deschidă peste 100 de magazine, reţeaua proprie de retail urmând să ajungă la finalul anului 2013 la 170 de unităţi. În prezent compania deţine 65 de magazine, dintre care zece în Bucureşti

HITECH Iasi - 9 nov. 2011

2011-10-25T14:23:00.000+03:00

HITECH Iași este un eveniment de tip dezbatere, pe tema provocărilor și soluțiilor pentru atragerea de investiții în industriile IT&C din Iași, ce se va desfasura miercuri, 9 noiembrie 2011, in United Business Center 1 din ansamblul Palas Iasi.

Prin competențele oferite, forță de muncă înalt calificată (în IT&C și nu numai), dar și prin infrastructura în dezvoltare, Iașul are potențialul de a deveni o destinație ideală pentru investitori externi (din Europa, Statele Unite dar și Asia).

Din ce în ce mai mulți jucători internaționali (Amazon, Endava, Continental, Embarcadero, Synygy, Comodo, Pentalog etc.) și-au deschis si extins operațiuni locale de succes.

Cu toate acestea, în prezent nu există o strategie clară pentru a exploata acest potențial, investițiile fiind mai degrabă inițiative externe, decât rezultatul unor acțiuni clare locale.

HITECH Iași își propune să aducă la aceeași masă de discuții persoane cu rol decizional sau de conducere din industriile IT&C, universități, autorități locale și guvernamentale și alți actori relevanți, pentru a analiza situația curentă și a identifica soluții pragmatice de exploatare a potențialului Iașului.

Evenimentul este organizat de Asociatia Industrii Creative in parteneriat cu United Business Center.

Volksbank deschide centrul regional in Palas Iasi

2011-10-11T17:28:00.005+03:00

O noua banca isi deschide centrul regional in United Business Center. Volksbank ocupa o suprafata de circa 250 mp, fiind situat in cea mai mare cladire de birouri - United Business Center 3 in cadrul ansamblului urbanistic Palas.

Noul centru regional VOLKSBANK va coordona operatiunile de back-office la nivel de regiune (5 judete din NE Romaniei) si va functiona cu 15 angajati relocati si reuniti din alte sedii.

Centrul regional deserveste peste 14.000 de clienti si are competente de retail si corporate sporite, mai ale la nivelul negocierilor cu clientii si pe pe partea operational - administrativa. Regiunea este responsabila pentru circa 7.4% din totalul creditelor acordate la nivel national.

D-l Lucian Cojocaru, vicepresedinte retail, a prezentat in cadrul unei conferinte de presa la Iasi noua pozitionare strategica a bancii: "Volksbank isi propune sa devina o banca de casa pentru clasa de mijloc, lansand produse functionale, simple si usor de inteles. Nu promitem mai mult decat oferim si nu exageram".

Volksbank Romania se alatura astfel celorlalte mari companii care au deschis sedii la Palas, precum Amazon, Endava, Raiffeisen Bank, Groupama Asigurari, Travel Tech, Bentley Systems si Centrul Medical Arcadia. In prezent, in cladirile office din cadrul ansamblului lucreaza aproximativ 600 de persoane.

Software: cuvantul de ordine este cresterea

2011-10-10T15:25:00.001+03:00

Astazi a fost publicat in ZF.ro topul primelor 70 de companii de software operationale in Romania, cf. datelor din 2010 publicate de Ministerul Finantelor.

Rezultate impresionante: 550 milioane de euro cifre de afaceri si peste 6,000 de angajati, rezultand o cifra medie de afaceri de aproape 100,000 euro / angajat / an.

In Iasi sunt prezente peste zece companii: Bitdefender (loc 4), Infineon (loc 9), Pentalog (loc 18 si 26), Endava (loc 25), Mind Software (loc 32), Embarcadero (loc 44), Comodo (loc 51), OSF Global Service (loc 53), Amazon (loc 59), Gemini Solutions (loc 63).

De ce am nevoie de planificare strategica ?

2011-10-05T15:36:00.001+03:00

Compania de consultanta The Network, fondata de doi fosti manageri de la Pepsi si P&G – Eusediu Margasoiu si Cristina Gheorghe – lanseaza iPlan, unul din cele mai performante programe de dezvoltare a compententelor de planificare strategica din lume, in Iasi marti, 11 Octombrie ora 10:00 – Carturesti – Tudor Vladimirescu nr 2, Iulius Mall, etaj 2.

„Planificarea strategica este unul dintre procesele esentiale care nu ar trebui sa lipseasca dintr-o organizatie, indiferent daca este privata sau publica, lipsa acestui proces fundamental are un cost de oportunitate major: existenta companiei pe termen lung”, a declarat Eusediu Margasoiu, Managing Partner The Network.

"Este foarte rar intr-o tara care a trait 20 de ani de refaceri abrupte sa auzi un antreprenor, care nu a avut contact cu disciplina multinationalelor si planificarea strategica, vorbind de un plan pe trei ani. in momentul in care ai o vedere clara a afacerii tale si a pietei poti face un plan. Este esential dar lipseste in mediul de business romanesc. Trebuie sa fii vizionar, sa te adaptezi mai repede decat concurenta ta, sa ai un plan”, a declarat managerul Mihai Ghyka, promotor al proiectului iPlan.

“Romanii sunt eminamente un popor creativ. In orice demers creativitatea este o conditie necesara, insa nu si suficienta. The Network vine cu iPlan, un proiect care vine sa suplineasca suficienta. Este ingredientul de care societatea romaneasca are nevoie: perspectiva pe termen lung, care, combinata cu elementul creativ, poate, intr-adevar sa schimbe aceasta tara", a mentionat Alexandra Gatej, Presedintele AmCham (Camera de Comert Americana in Romania).

Acesta este finantat prin atragerea de fonduri europene, are o valoare de 1,5 milioane de euro, iar obiectivul pentru cei doi ani in care se va desfasura este instruirea a 1.000 de manageri din Romania. The Network isi propune ca prin iPlan sa creeze o comunitate locala de manageri care sa aiba acces la informatie esentiala pentru planificare strategica de business. Managerii care vor participa la seminariile de cate trei zile vor fi alesi dintr-un total estimat de 10.000 de aplicanti pe platforma online http://www.i-plan.ro/.

Programul are la baza Strategic Driver, un instrument de diagnosticare a competentelor de planificare strategica si Markstrat, o simulare strategica de marketing construita pentru predarea conceptelor de marketing precum portofoliu strategic sau tehnici de segmentare si pozitionare strategica.

Programul aduce in premiera in Romania intrumentele de invatare experientiala Markstrat (simulare de marketing strategic dezvoltata de StratX, leader mondial in simulari de business) si Strategic Driver (instrument de diagnosticare a capabilitatilor de planificare strategica si a prioritatilor de dezvoltare ale managerilor, validat de London School of Economics) intrumente folosite cu succes la 25 din primele 30 de universitati si programe MBA din lume

Accesul la aceste instrumente si la alte resurse de management este gratuit pentru beneficiarii proiectului “Planificare Strategica – Competente si Competitivitate pentru Manageri, POSDRU/81/3.2/S/50144."

Citeste aici un articol pe aceasta tema.

Creştere explozivă în IASI pentru softistii americani de la Comodo

2011-09-28T12:33:00.002+03:00

Articol publicat astazi in Ziarul Financiar.

Creştere explozivă pentru softistii americani de la Comodo în Iaşi: de la 3 oameni la 100 în patru ani şi mai caută oameni.

Comodo, un producator de software cu sediul in SUA care si-a deschis in noiembrie 2007 un centru de dezvoltare software in care erau angajati 3 programatori, are astazi peste 100 de angajati. In mod treptat, grupul Comodo a ales Iasul pentru tot mai multe dintre proiectele sale, unele din solutiile tehnice utilizate fiind chiar patentate.

Comodo are în plan extinderea activităţii de dezvoltare, dar şi să intre pe piaţa locală de soft şi cu produsele proprii pe zona de securitate IT şi de suport, dedicate atât clienţilor consumer, cât şi companiilor.

Link articol in editia ZF online.

Is IASI the best city in Romania to implement a call center / BPO site?

2011-09-26T14:15:00.000+03:00

Interview on http://www.multilingual-bpo.com/

The contact center industry in Romania employs over 20,000 people in over 250 centers. The Romanian contact center market, with an estimated turnover of 120 million EUR last year, is growing rapidly. In the next 5 years, many experts foresee that its value could even increase to 350-500 M EUR.

At the beginning of the years 2000, Bucharest was pretty much the only hub for local and international players who were starting call center and BPO activities in Romania. But the situation has changed: now, many operators have opened facilities in the countryside.

And IASI is one of the most famous ones. Located in the historical Moldavia region, in the North-East of Romania, the city has more 300,000 habitants and more than 70,000 students. But what makes IASI so attractive from the outsourcer’s perspective? We have met Dan ZAHARIA, Office Leasing Manager at IULIUS GROUP in IASI.

What are the main assets of IASI, from the BPO perspective?

The main advantages of IASI that makes it an ideal nearshore outsourcing destination are: the strong academic environment, advanced telecom infrastructure and an on-going flow of new IT specialists from three specialized faculties (more than 600 new graduates per year).

These are supplemented by close proximity to Europe, compatibility to western culture, increasing office premises stock, active recruitment agencies, long tradition cultural centers, training-specialized companies.

What are the call center and BPO players that currently have operations in IASI? How big they are and what services are they providing? Which languages are they serving?

Many BPO players have opened centers in IASI: XL World (1,000 employees), SCC (250), CapGemini (300), Unicredit Business Partner (500), Pentalog (200), VEO Finances (60).

Also KPO players (software development) are present: Continental, Amazon, Endava (200+), Comodo (100+), Embarcadero, Allied Telesys, Synygy, Mind Software, Bentley Systems.

Is IASI a multilingual hub? What are the main languages spoken?

One should take into consideration than any active inhabitants of IASI knows at least one foreign language (usually English or French) at least at conversational level.

Besides, the cultural centers (British Council, Deutsche Kulturzentrum and Centre Culturel Francais) provide good value services to boost future employees’ language proficiency. There’s also a quite large number of language training providers, classes in foreign languages at all phases of formal education (from kindergarten to post-graduates studies).

Other language competencies will find in IASI are: Italian (soon there will be an Italian Cultural Institute opened), Russian, Spanish and at a smaller scale: Turkish, Greek, Japanese, Korean, Chinese.

What is the average salary in IASI?

For BPO, entry level gross yearly wage is less than 4,000 euro. Normally, a BPO center has a performance based bonus/malus system which can be +/- 25% of the above figures.

• Entry level operational personnel – up to 4,000 euro gross yearly wage

• Middle level (up to 3 yrs experience) – up to 8,000 euro gross yearly wage

• Team Leader – up to 15,000 euro gross yearly wage

• Operations Manager – more than 25,000 euro gross yearly wage

Of course, depending on experience, regular/exotic language proficiency, responsibilities and position, there are significant variations.

For a KPO company entry level employee earns more than 7,000 euro as gross yearly wage.

Are there any local subsidies to encourage companies to implement a center in IASI?

IASI has flexible public local institutions focused on attracting and maintaining new investors. As fiscal policy, Romania has a tax exemption for employees that have graduate an IT profile faculty and are working in IT companies.

Are there any A-class buildings in IASI? What is the average price per sqm?

The office premises market in IASI, a city with more than 320,000 inhabitants, is currently of up to 100,000 sqm, of which 70,000 sqm are A or B+ buildings, according to our studies. The stock in IASI is rapidly increasing with more than 50,000 sqm new office premises to be delivered until 2014.

This year alone 25,000 office sqm have been delivered. Iulius Group have inaugurated 3 new office buildings (named United Business Center) with more than 20,000 sqm class “A” office premises within downtown PALAS multifunctional complex.

Is the infrastructure good? (airports, roads, etc.)

IASI has an advanced telecom infrastructure (High Speed Data Communication Links): optical fiber (up to 10 Gbps), radio back-up solutions, national/international leased line with SDH/MPLS technologies.

The average office area leased by a company in IASI is of 200-250 sqm, however there are a number of companies in the range of tens, which lease areas exceeding 1,000 sqm. The basic rents for the office premises in IASI have decreased by 20-25% as compared to the peak level in 2007, currently ranging between 10 to 12 Euros/sqm plus VAT for A-class, and 7 to 10 Euros/sqm for B-class buildings.

IASI airport is relatively small, but with decent connections. Good news is that it will be upgraded with European funds in the near future and transformed in a regional hub. Express roads link IASI to Bucharest (capital), other major cities and the neighboring Republic of Moldova.

What is the trend? Is IASI attracting more and more outsourcing and BPO players? Are you aware of new players planning to implement some sites in the next 2 years?

Until recently, IASI has not been on the BPO radar as a favorite city on the list of multinational companies intending to open or expand their offices in Romania.

The situation has changed however as the office stock has increased, and the investors have begun to take advantage of the high number of students and salaries which were significantly lower than those in other major cities from the Central and Eastern Europe.

New players are testing the city of IASI researching the talent pole, the macro economical data, the office buildings and as a consequence they found gold, some of them will implement new sites in 2012-2013.

Also existing players are pleased with the talent pole of loyal and skilled people they harvest here and are expanding their operations in IASI (ex. XL World, VEO Finances, Pentalog, Unicredit, Endava).

What would you say to our readers – among which are some BPO key decision makers- to implement a new site in IASI?

IASI is transforming into an European hub for IT and outsourcing industry. Any BPO key decision maker should at least visit the city of IASI in order to properly assess a long-term opportunity.

Noul sediu Bentley Systems la Palas Iasi

2011-09-14T14:21:00.001+03:00

Recent, în UNITED BUSINESS CENTER – componenta office a ansamblului urbanistic PALAS din Iaşi – şi-a deschis un nou sediu filiala din România a companiei BENTLEY SYSTEMS, furnizor de software pentru proiecte de infrastructură din întreaga lume.

În biroul de la Iaşi, care se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 300 mp, se crează soluţii IT de ultim moment în domeniul construcţiilor şi software pentru poduri din beton şi oţel. Cei 18 angajaţi – ingineri şi programatori – colaborează cu birouri din Austria, SUA, Australia şi India. BENTLEY SYSTEMS este specializat în software pentru lucrări de infrastructură precum: şosele, poduri, căi ferate, fabrici, reţele de comunicaţii, clădiri, aeroporturi etc.

„Am ales pentru extindere birourile United Business Center de la Palas deoarece este o locaţie care contribuie la fidelizarea angajaţilor. Situarea în centru, accesul facil la mijloacele de transport, parcarea, hotelurile de 4 stele foarte importante pentru partenerii sau colegii noştri din străinătate care vin în business trips, zonele de relaxare, magazinele, cabinetele medicale, cât şi interioarele moderne - toate au contribuit la decizia de a ne muta în acest mini oraş numit Palas”, a declarat Carmen Teodorescu, Office Manager BENTLEY SYSTEMS.

Fondat în 1984, BENTLEY SYSTEMS are aproape 3.000 de angajaţi în 45 de ţări, o cifră de afaceri de peste 500 milioane de dolari şi, din 1999, a investit mai mult de 1 miliard de dolari în cercetare, dezvoltare şi achiziţii. În România, compania este prezentă din anul 2008, la Iaşi.

PRO TV: Proiecte de anvergura

2011-09-13T13:49:00.003+03:00

Dezghetarea consumului ii convinge pe dezvoltatorii imobiliari sa investeasca tot mai mult in mai multe proiecte de anvergura.

Sapte malluri urmeaza sa se deschida pana la sfarsitului anului in Romania. Cel mai mare mall, din cele sapte care se vor deschide anul acesta, este in Bucuresti, iar dezvoltatorul anunta ca va inaugura o parte din constructie pana la sfarsitul acestei luni.

Nici provincia nu doarme. Iasul a devenit un alt pol de atractie pentru investitori. Finalizarea unui centru comercial este pe ultima suta de metri.

Top mall-uri in Europa:

1. Rusia - Mega Belaya Dacha - Moscova - 182.500 mp

2. Marea Britanie -Westfield - Londra -176.500 mp

3. Franta - Belle Epine ( Paris) - 141.000 mp

4. Germania - Ruhr park ( Bochum) - 126.000 mp

5. Portugalia - Dolce Vita Tejo (Amadora) - 122.000 mp

6- 7. Polonia - Manufaktura ( Lodz ) - 110.000 mp

6- 7. Cehia - Olimpia ( Brno) - 110.000 mp

8- 9. Romania - Sun Plaza Bucuresti - 80.000 mp, AFI Palace Cotroceni - Buc - 79.000 mp

10. Ungaria - Arena Plaza - Budapesta - 66.000 mp

Intreg reportajul aici.

Noi benzinarii

2011-09-09T18:30:00.001+03:00

Daca ati fost vara aceasta in Bucovina nu se poate sa nu fi observat noile benzinarii SOCAR care se construiau/reamenajau de zor pe drumul de la Gura Humorului spre Vatra Dornei.

Benzinăriile au acelasi brand SOCAR ca şi în Azerbaidjan, Georgia şi Ucraina, şi sunt dotate cu toate serviciile dintr-o staţie de top, precum restaurant-cafenea (CAFE NAR), convenience store şi spălătorie auto.

Societatea Naţională de Petrol şi Gaze din Azerbaidjan (SOCAR) a cumpărat firma Romtranspetrol, care deţinea 15 benzinării în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Iaşi (citeste articol despre ei aici)

Din cele 4 pe langa care am trecut, una era deschisa de o zi, iar celelalte nu aveau mai mult de o saptamana pana la inaugurare. Conceptul arata ok, cafeneaua este peste OMV-Viva sau Rompetrol-Hei, nu se putea plati cu cardul inca, magazinul era plin de marfa, ambientul mai cald decat in alte benzinarii.

Daca e sa luam in calcul ca SOCAR vrea sa mai deschida inca 300 de benzinarii, MOL sunt si ei intr-o campanie agresiva de expansiune, iar ca OMV isi reorganizeaza restaurantele (ex. Bistrita), probabil drumurile noastre vor deveni mai placute.

Travel Tech si-a deschis sediu la United Business Center Iasi

2011-09-01T11:16:00.000+03:00

De curând, în United Business Center - componenta office a ansamblului urbanistic Palas din Iaşi - şi-a deschis un nou sediu compania Travel Tech, furnizor exclusiv de soluţii IT de înaltă performanţă pentru „Destinations of the World”, unul dintre liderii mondiali în distribuţia de servicii turistice.

http://www.dotwconnect.com/ este platforma web dezvoltată de Travel Tech pentru tour operatorul „Destinations of the World”, care interconectează furnizorii de servicii turistice cu agenţiile din domeniu şi clienţi de pe tot globul. Printre partenerii Travel Tech se numără lanţuri hoteliere precum Intercontinental Hotels Group (IHG), Hilton, Accor, Concorde şi Best Western şi mari companii IT la nivel mondial care activează în industria turistică precum Amadeus.

Travel Tech a fost înfiinţat în anul 2002, sub denumirea de WebArtWiz, de Irinel Bucur, pe vremea aceea un student de numai 22 de ani. În 2007, 75% din companie a fost achiziţionată de investitori din Orientul Mijlociu, iar în prezent numără 21 de angajaţi, cu vârsta medie de 25 de ani. Programatorii şi testerii care lucrează la Travel Tech provin din mediul universitar ieşean, compania organizând anual programe de intership pentru studenţi.

United Business Center, componenta office a ansamblul urbanistic Palas, cuprinde peste 20.000 mp GLA de birouri clasa A. Printre chiriaşi se numără companii din domeniul IT (Amazon Development România, Endava), servicii bancare şi asigurări (Raiffeisen Bank, Groupama) şi medical (Arcadia).

De ce deschid multinationalele birouri in Iasi?

2011-08-30T11:57:00.000+03:00

preluare din wall-street.ro

Iasiul nu a fost, cel putin pana de curand, un oras favorit pe lista companiilor multinationale care intentionau sa deschida sau sa extinda birouri in Romania. Situatia s-a schimbat insa pe masura ce stocul de birouri a crescut, iar investitorii au inceput sa profite de numarul ridicat al studentilor si de salariile cu pana la 25% mai mici fata de Bucuresti.

Piata spatiilor de birouri din Iasi, un oras cu peste 320.000 de locuitori, se ridica in prezent la 100.000 mp, potrivit lui Dan Zaharia, office leasing manager in cadrul companiei Iulius Group, cunoscuta in special pentru dezvoltarea centrelor comerciale Iulius Mall. Stocul din Iasi reprezinta aproape 5% fata de cel din Bucuresti, insa doar in acest an in Iasi au fost livrati 25.000 mp de birouri.

Pe langa cei peste 425.000 mp de mall-uri, Iulius Group a dezvoltat pana in prezent aproximativ 27.000 mp de birouri, cea mai mare parte fiind in Iasi, respectiv 20.000 mp si doar 7.300 mp in Cluj-Napoca. Desi omul de afaceri Iulian Dascalu, patronul Iulius Group, declara recent ca va investi 20 milioane de euro intr-o cladire de birouri din Cluj-Napoca, pariul cel mare pe acest sector a fost facut in Iasi, unde a dezvoltat trei cladiri in cadrul proiectului mixt Palas Iasi.

"Investitorii vor sa stie cate avioane schimba ca sa ajunga aici"

Decizia lui Dascalu de a investi in piata spatiilor de birouri din Iasi este una fireasca, avand in vedere interesul crescut al companiilor pentru acest oras, care se contureaza ca un pol de business, in special pentru jucatorii din industria de outsourcing (business process outsourcing - BPO).

“Atitudinea investitorilor vizavi de piata de birouri din Iasi s-a imbunatatit substantial. Pana sa ajunga la negocierea chiriei, un investitor care intentioneaza sa vina in Iasi evalueaza polul de talente disponibil in oras, salariile necesare pentru atragerea acestuia si cate avioane trebuie sa schimbe ca sa ajunga aici”, spune Dan Zaharia. El recunoaste ca slaba dezvoltare a aeroportului international este un dezavantaj pentru piata de birouri din Iasi, dar mizeaza pe semnalele pozitive prinvind demararea lucrarilor de extindere a terminalului de pasageri, dar mai ales a prelungirii pistei de aterizare.

“Principalele atuuri ale Iasului sunt: mediul universitar puternic, cu peste 70.000 de studenti, infrastructura telecom avansata si un flux continuu de noi specialisti IT proveniti din trei facultati de profil”, spune Zaharia, care considera Iasiul un magnet economic pentru tinerii din judetele apropiate. La acestea se adauga agentiile de recrutare active, centrele culturale cu traditie, firmele specializate de training, precum si institutiile publice flexibile si orientate spre atragerea de noi investitori.

Un aspect important sunt salarii practicate in Iasi, cu 15-20% mai mici fata de cele din Bucuresti, afirma Dan Zaharia. Datele Institutului National de Statistica (INS) indica insa diferente si mai mari. Astfel, castigul salarial mediu net in Iasi este de 1.325 lei/luna, in timp ce in Bucuresti acesta creste la 2.170 lei/luna.

Chirii mai mici, dar suprafete mai mari

Specificatiile potentialilor chiriasi sunt legate de costurile reduse si flexibilitatea in amenajarea spatiului, existenta suprafetelor pe acelasi etaj, posibilitati de extindere pe termen mediu, capacitate reala de parcare in perimetrul cladirii si acces facil la liniile de transport public.

Suprafata medie inchiriata de o companie in Iasi este de 200-250 mp, insa exista cateva zeci de companii care inchiriaza suprafete de peste 1.000 mp. “In ultimul an, se observa tendinta de crestere a suprafetelor inchiriate de companii. De asemenea, se observa o crestere a suprafetei inchiriate per angajat, de la 7-8 mp/ angajat in anii trecuti, spre 9,5-10 mp/ angajat, ceea ce contribuie simtitor la confortul si motivarea angajatilor”, afirma managerul Iulius Group.

Chiriilor pentru spatiile birouri din Iasi au scazut cu 20-25% fata de nivelul de varf din 2007, incadrandu-se in prezent in intervalul 10-13 euro/mp plus TVA pentru clasa A si 7-10 euro/mp pentru cladiri din clasa B. Scaderea chiriilor a fost influentata si de gradul de neocupare din piata de birouri, acesta ridicandu-se la 25% dupa ce in 2011 au fost livrati 25.000 mp de spatii noi. Anul viitor, gradul de neocupare ar putea scadea la 19%, spune Zaharia.

Printre jucatori din sectorul de outsourcing care au ales deja Iasiul se numara: Embarcadero, Comodo, Mind Software, Synygy, BitDefender, XL World, SCC, Pentalog, Capgemini, Continental si Unicredit Business Partner. La acestia se adauga chiriasii din birourile din ansamblul Palas Iasi, care provin, in principal, din industria IT (Endava, Amazon, Bentley, TravelTech), dar si din serviciile bancare si de asigurari (Raiffeisen, Groupama) si medicale (Arcadia).

In acest context, piata de birouri din Iasi continua sa creasca, iar dezvoltatorii isi pregatesc de pe acum ofertele. Proiectele care vor fi livrate in urmatorii doi-trei ani vor totaliza o suprafata de 40-50.000 mp de birouri clasa A si B+, ceea ce reprezinta o crestere de pana la 50% fata de stocul existent. Singura conditie a succesului ramane astfel o cerere sustinuta din partea companiilor.

Companiile IT se regrupează în clădirile de birouri din Cluj-Napoca

2011-08-10T12:23:00.004+03:00

Preluare din Ziarul de Cluj

Cu planuri de angajări şi creştere a activităţii, societăţile de tehnologia informaţiei (IT) se numără printre cele care au nevoie de spaţii de birouri. Pe de altă parte, centre de servicii şi de cercetare sau societăţi cu activitate în sectorul imobiliar au renunţat la mii de metri pătraţi în clădirile de birouri ale Clujului.

Grupul britanic Endava este prezent pe plan local cu birouri la Cluj, Iaşi şi Bucureşti, cu 310 angajaţi, cu 60 mai mult decât în ianuarie. Cel mai mare birou al companiei se află la Cluj-Napoca, unde lucrează 187 de oameni, urmat de sediul din Iaşi, cu 113 angajaţi. La Bucureşti, Endava România deţine un centru de coordonare regională şi consultanţă, cu 10 angajaţi.

Imobilul de birouri ridicat de Iulius Group este structurat pe cinci niveluri şi este ocupat integral de Genpact România, Office Depot Service Center şi Endava România. De altfel, dezvoltatorul mallurilor Iulius pregăteşte extinderea cu birouri la Cluj, pe malul lacului din Gheorgheni, în apropierea complexului deja ridicat, proiectul fiind încă în curs de avizare. Oficialii grupului ieşean au explicat că decizia de extindere cu birouri a fost dictată de cererea pentru astfel de spaţii la Cluj.

La ultima şedinţă a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, proiectanţii care lucrează la documentaţie au informat că proiectul Iulius vizează amenajarea unei clădiri cu demisol, parter, patru etaje şi etaj retras care va adăposti spaţii de birouri. În primele variante ale proiectului, ansamblul de clădiri pentru comerţ şi servicii ajungea la 8-10 etaje. Potrivit informaţiilor transmise de dezvoltatori, lucrările ar putea demara în primăvara anului viitor.

Citeste intreg articolul aici.

IASI, magnet pentru firmele de outsourcing

2011-08-09T07:54:00.005+03:00

preluare din Ziarul de Iasi

Stocul de spatii de birouri a crescut considerabil in ultima perioada in Iasi. Ultimele date disponibile arata ca la nivelul municipiului sunt aproximativ 100.000 metri patrati de cladiri destinate segmentului office, cea mai mare parte clasa "B plus“ si "A“.

Investitorii imobiliari cred ca Iasul are acum toate atuurile pentru atragerea de investitii straine, in special pe zona de servicii. Asta pentru ca o companie care are o strategie de dezvoltare este interesata, pe linga preturile de inchiriere, si de gasirea unor spatii generoase ce pleaca de la cel putin 500-1.000 metri patrati si care sa se ridice la standardele internationale. Principalele domenii din care ar putea veni potentiali clienti sint din zona bancara, IT si financiara, care ofera servicii suport de procesare de documente sau de informatii.

Un minus al Iasului este lipsa unor curse aeriene care sa faca legatura cu principalele orase din Europa sau din lume. Dezavantajul acesta poate fi surmontat de faptul ca firmele care ar alege aceasta zona a tarii ar beneficia de o infrastructura de Internet foarte bine dezvoltata, de personal calificat care sa vorbeasca mai multe limbi straine, centre culturale capabile sa dezvolte aceste abilitatile de vorbire in alte limbi, plus faptul ca media salariilor este la un nivel competitiv pentru intreprinzatori.

Conform lui Dan Zaharia, office leasing manager in cadrul Iulius Group: "un investitor compara Iasul nu numai cu alte orase din tara, dar mai ales cu alte zone de pe glob unde detine afaceri sau unde, potential, se poate extinde. Compara Iasul cu Vietnamul ca si preturi de inchiriere, cu Africa de Nord ca si competente lingvistice in franceza, cu Rusia ca si salarii sau cu India ca si competente IT“.

Prin urmare, Dan Zaharia afirma ca un investitor care vrea sa vina in Iasi, pina sa ajunga la negocierea chiriei, evalueaza polul de talente disponibil in oras, salariile necesare pentru atragerea acestuia si cite avioane trebuie sa schimbe ca sa ajunga in Iasi. "Investitorul evalueaza si cheltuielile aditionale chiriei - utilitati, spatii comune, comunicatii, administrare, dar si confortul angajatilor - parcare, posibilitati de servire a mesei in cladire, ventilatia cladirii cu aport de aer proaspat, luminozitatea spatiului de lucru“, mai spune oficialul Iulius Group.

Compania dezvolta in cadrul ansamblului Palas, pe linga o zona comerciala, una de recreere si una hoteliera, si o importanta zona de birouri. "Prin finalizarea celor peste 20.000 mp de birouri din cadrul ansamblului Palas, Iasul este in prezent capabil sa faca fata oricaror cerinte imobiliare ale multinationalelor prestatoare de servicii de outsourcing. Proiectul va beneficia de o parcare subterana de circa 2.500 de locuri si va crea, in final, cel putin 4.000 de locuri de munca“, potrivit reprezentantilor Iulius Group.
Dan Zaharia spune ca Palas va avea un efect de antrenare destul de ridicat, investitiile straine vor atrage, de exemplu, si societati prestatoare de servicii (din domenii precum training, birotica, cursuri de limbi straine, cleaning, catering etc).

Dan Zaharia, office leasing manager in cadrul Iulius Group, sustine ca investitorii tin cont de regula ca fiecarui locuitor sa-i revina un metru patrat de birou, ceea ce ar duce potentialul Iasului la peste 300.000 mp de astfel de spatii.

Pe de alta parte, reprezentantii companiilor imobiliare observa o reducere a preturilor de inchiriere a spatiilor office. "Raportul privind analiza pietei imobiliare realizat de compania Darian releva faptul ca pe acelasi trend descrescator se inscriu, in primul semestru din 2011, si preturile de inchiriere ale spatiilor de birouri din Iasi. Chiriile pentru birourile din clasa A (in cladiri nou construite) s-au situat intre 7 si 10 euro pe metrul patrat, o scadere cu 10-15% comparativ cu semestrul doi al anului trecut“, arata un raport al companiei Darian.

Citeste articolul integral aici.

Clădirea de birouri Iulius Group, aprobată de urbaniştii primăriei Cluj-Napoca

2011-08-02T13:18:00.001+03:00

Proiectul de birouri propus de Iulius Group pe malul lacului din Gheorgheni, în vecinătatea Iulius Mall Cluj-Napoca, a fost avizat ieri de Comisia de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Investiţia este estimată la 20 mil. de euro, iar şantierul ar urma să se deschidă în 2012.

Iulius Group detine deja o cladire de birouri in Cluj-Napoca, Iulius Business Center (http://www.iuliusbirouri.ro/biroucluj/) cu o suprafata inchiriabila de circa 5.000 mp, avand chiriasi de prestigiu: Endava (prezenta si in Iasi), Genpact, Office Depot.

Citeste articolul intreg aici.

Endava creste cu 60 numarul de angajati din Romania

2011-08-02T11:24:00.001+03:00

Britanicii de la Endava mai angajeaza inca 60 de soft-isti in Romania, adica cresc cu circa 10% numarul total de angajati la nivel mondial.

Cel mai mare birou al companiei se află la Cluj-Napoca (Iulius Business Center), unde lucrează 187 de angajaţi, urmat de sediul din Iaşi (United Business Center - Palas Iasi), cu 113 angajaţi. Ambele cladiri fac parte din portofoliul Iulius Group de cladiri de birouri (http://www.iuliusbirouri.ro/).

În Bucureşti, Endava România deţine un centru de coordonare regională şi consultanţă, unde lucrează 10 oameni. În total, Endava dispune de peste 600 de angajaţi în Marea Britanie, SUA, România şi Republica Moldova.

A doua zonă din punctul de vedere al numărului de angajaţi este în Republica Moldova, unde Endava are 200 de angajaţi, la Chişinău. Conform unor informaţii anterioare furnizate de companie, Endava intenţionează să crească numărul angajaţilor din România la 500 de persoane până la finele acestui an.

Cititi articolul integral aici. Alte stiri despre planurile Endava cititi aici.

Si uite asa se scrie istoria orasului Iasi

2011-07-29T16:33:00.004+03:00

Se planteaza primii copaci in parcul Palas

(Preluare de pe pagina de Facebook Palas Iasi.)

În grădina publică Palas au sosit primii 70 de copaci şi câteva sute de arbuşti. Începând de joi seara, 5 TIR-uri au adus din Italia specii floristice care vor înfrumuseţa prima zonă din grădina Palas.

Arborii de mari dimensiuni au fost descărcaţi cu utilaje speciale, zeci de grădinari fiind implicaţi în amplele lucrări de plantare. Pe măsură ce sunt amplasaţi, copacii şi arbuştii sunt conectaţi la sistemul ultraperfomant computerizat de irigaţie.

Transporturile vor continua şi în săptămânile următoare, plantările urmând a se efectua zi şi noapte. La finalul amenajării, grădina publică Palas va avea peste 30.000 de arbuşti şi 500 de copaci maturi, unii cu înălţimi între 8 şi 10 metri.

Ansamblul PALAS nu este doar un loc pentru cumpărături si birouri, ci şi o destinaţie specială de petrecere a timpului liber în natură.

Amplasată pe spaţiul fostei grădini a Curţi Domneşti, pe atunci în stil oriental, actuala grădină păstrează elemente din timpul amenajărilor făcute de Vasile Lupu, cum ar fi lacul circular şi un ponton închis cu foişor pe locul havuzului din Evul Mediu.

Axul central al parcului a fost special gândit pentru a crea o splendidă belvedere Palatului Culturii. Astfel, pentru prima oară, latura sudică a edificiului va fi pusă în valoare prin vegetaţie în trepte, oglinzi şi căderi de apă. Scările de pe versant, care conduc vizitatorii spre Palatul Culturii, sunt bordate cu balustrade monumentale, din piatră, pentru a completa arhitectura clădirii simbol.

Peisajul grădinii va fi completat de fântâni arteziene, piaţete înierbate, spaţii largi de promenadă şi de relaxare. Aproximativ 30.000 de arbuşti şi 500 de copaci, toţi aclimatizaţi, compun un veritabil „plămân verde” pentru întregul areal Palas, dar şi pentru vecinătăţi.

Arborii şi arbuştii au fost special aleşi pentru a crea, în toate componentele grădinii Palas, un spectacol vizual cromatic în cele patru anotimpuri. O bună parte dintre aceştia reprezintă o premieră nu doar pentru Iaşi, ci pentru regiunea de nord-est, precum Hamamelis, Metasequoia, Liquidambar (sau arborele de gumă), Oxydendron, Davidia şi Parotia. Alţi copaci de mari înălţimi sunt castanii, pinii negri austrieci, teii, stejarii roşii, fagii, salcâmii japonezi, carpenii, tisa, brazii, sălciile aurii. Cei cu alură medie sunt arţari de diferite culori, Ginkgo Biloba (dispuşi pe o întreagă alee), molid argintiu, magnolii, peri ornamentali, precum şi stejari piramidali. Printre speciile de arbuşti se numără Berberis, călini, lilieci, mahoni, pini pitici, ienuperi şi Cornus. La baza arborilor şi chiar a arbuştilor, dar şi pe spaţii vaste, vor fi plantate flori precum azalee, hortensii, trandafiri, narcise şi crini.

Şi spaţiile dintre clădirile ansamblului urbanistic Palas vor fi decorate cu jardiniere de mari dimensiuni şi locuri de odină, iar unele clădiri vor avea acoperişuri cu vegetaţie.

Birourile si infrastructura telecom din IASI

2011-07-19T14:37:00.029+03:00

Unul din criteriile importante de alegere a unui oras pentru deschiderea unui business de outsourcing este infrastructura si aici nu ma refer la cea rutiera, ci la cea telecom.

IASI-ul a devenit unul din cele mai bine conectate orase din Romania, aflandu-se direct pe "autostrada informationala" ce leaga sudul Europei de Kiev si Moscova. Nu suntem un "nod" la fel ca Frankfurt sau Budapesta, dar suntem pe autostrada.

In prezent, operatorii de tip B2B (ex. Euroweb) ofera viteze la nivel metropolitan/national prin fibra optica de peste 10Gb/s (chiar pana in zona de 100Gb/s), solutii radio back-up, comunicatii securizate prin linii dedicate inchiriate la nivel national/international (NLL/ILL) cu tehnologie si suport SDH/MPLS.

Viteza, conectivitatea si securitatea datelor sunt atu-uri pe care firmele de outsourcing le-au trecut de mult de pe list "nice-to-have" pe lista "must-have" de criterii eliminatorii.

Asa ca daca rezolvam si cu extinderea pistei aeroportului international, nu ne mai trebuie drumurile expres si autostrazile pentru a intra in randul destinatiilor importante pentru industria serviciilor de outsourcing din Europa.

Palas pune IASI-ul pe harta de business a Romaniei

2011-06-23T15:34:00.002+03:00

Prin cei aproape 25.000 mp de birouri clasa A din complexul Palas ce sunt livrati in acest an, IASI-ul redevine interesant in ochii investitorilor, revendicandu-si locul de centru tehnologic al Romaniei.

--------------

“Pentru Iasi, Palas nu este doar un proiect imobiliar, el dezvolta tot ce inseamna infrastructura si aduce business nou in oras. Vor fi companii internationale care isi cresc business-ul din Romania pe locatiile din Iasi”, spune omul de afaceri Iulian Dascalu. Asa se explica cum prima cladire de birouri este deja plina, iar peste cateva luni, cea de-a doua va fi livrata inchiriata in intregime. (extras dintr-un articol din wall-street.ro - citeste tot articolul aici).

--------------

Cererea activă de spaţii de birouri poate determina o creştere a preconizatei activităţi de închiriere, având în vedere interesul mai multor companii internaţionale de a-şi deschide primele lor operaţiuni fie în Bucureşti fie în importante oraşe secundare, precum Iasi, Cluj sau Timişoara (Extras dintr-un raport de piata al Jones Lang LaSalle).

MACRO si punguta cu doi bani

2011-05-19T00:14:00.001+03:00

La sfarsitul acestei saptamani se deschide la Brasov primul magazin MACRO, formatul tip "frate mai mare" al lui Mic.ro din cadrul grupului Mercadia. E vorba in prima faza de o rebranduire a tuturor magazinelor Minimax Discount (achizionate anul trecut), urmand ca noile deschideri sa fie facute de acum incolo numai sub brandul MACRO.

Interesant amestecul de Creanga si Caragiale in logo (punguta cu doi bani) si respectiv sloganul magazinului ("curat chilipir"), dar si faptul ca s-a renunta la punctul dintre MAC si RO. S-a pastrat insa curcubeul de culori din Mic.ro cu rosul din Minimax. Sa spun drept, sigla mi-a indus la prima vedere ca ar fi vorba de un magazin specializat pe produse din care de pui si derivate, ai abia apoi la o privire mai atenta am observat punguta; in poveste insa cocosul nu da drumul sub nici o forma pungutei din plisc, in ciuda eforturilor boierului si slujitorilor sai. De asemenea, pe panourile outdoor ce anunta deschiderea magazinului, cocosul nu are punguta.

Suprafata magazinelor va fi de 600-1.000 mp, iar gama de produse a fost revizuita cu mare atentie si include in primul rand tot ce se poti gasi in prezent in reteaua Mic.ro. Ca idee valoroasa la magazinul din Brasov este o zona tip piata taraneasca, care abia astept sa vad cum va fi folosita.

Pana una alta, nu stiu altii cum sunt, dar eu astept cu nerabdare deschiderea de vineri, 20 mai si reactia publicului la acest nou concept de magazin tip supermarket, binevenit pe piata din Romania.

Citeste comunicatul ce anunta deschiderea aici

500 de magazine de proximitate si un nou concept de magazin de producator

2011-04-28T10:19:00.001+03:00

Astazi am citit in Magazinul Progresiv - editia online doua comunicate: unul care anunta deschiderea magazinului Mic.ro nr. 461 la un an de la lansarea retelei si redeschiderea unui magazin de producator Angst dupa un nou concept.

Citez din cele doua comunicate:

------------

"Mic.Ro, companie membra a Grupului Mercadia Holland BV, a aniversat pe 23 aprilie un an de prezenta pe piata romaneasca de retail. Dezvoltarea retelei in aceasta perioada a avut la baza o strategie de expansiune alerta, axata pe deschiderea de magazine cat mai aproape de oameni, in comunitate.

In prezent, Mic.Ro detine peste 461 de bacanii, dintre care 29 mobile. Pana acum, expansiunea Mic.Ro a vizat orasele mari (Brasov, Constanta, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Targu Mures si imprejurimile lor), reteaua fiind prezenta cu bacanii in 35 de localitati, la care au access aproximativ 3,5 milioane de locuitori.

Referitor la strategia de expansiune, Mic.Ro are in plan deschiderea de bacanii in alte 23 de orase, atat cu populatie de peste 150.000 de locuitori (Arad, Bacau, Baia Mare, Braila, Cluj, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu, Timisoara), cat si peste 80.000 de locuitori (Satu Mare, Buzau, Focsani, Piatra Neamt, Suceava, Botosani, Drobeta Turnu Severin, Targoviste, Targu Jiu, Tulcea, Resita si Bistrita). "

------------

"Din dorinta de a oferi clientilor Angst produse exceptionale insotite de servicii de 5 stele, am implementat si in acest caz noul concept de magazin, ce reprezinta o oaza de eleganta intr-un mediu urban agitat.

Designul magazinului imbina perfect ospitalitatea si traditionalismul unui magazin de proximitate cu diversitatea produselor unui supermarket. Conceptul a fost deja implementat cu succes in marea majoritate a magazinelor Angst.

Accentul a fost pus pe zona dedicata carnii si preparatelor din carne in care gama « Bunatatilor Traditionale » ocupa un spatiu din ce in ce mai mare. In vitrina pentru carne proaspeta clientul poate alege specialitati din carnea de porc, de vita, oaie, curcan si pui. Preparatele de gastronomie din « Bucataria Angst » precum si semipreparatele « Angst te invita la gratar » vor fi si ele prezente pentru a satisface chiar si cele mai rafinate gusturi ale clientilor Angst. Magazinul ofera insa si spatii dedicate lactatelor si branzeturilor, legumelor si fructelor proaspete, painii si produselor de panificatie. Si pentru ca la o macare buna se « asorteaza » un vin cu aceeasi calitate, clientii nostrii vor avea la dispozitie un o selectie de vinuri din cele mai bune podgorii. "

Comentariile mele?

- puterea de extindere a retelei Mic.ro nu vine din finantele puse la dispozitie, ci din puterea conceptului si a logisticii din spate; cineva spunea ca cei de la Mic.ro nu activeaza in domeniul retailului, ci in logistica.

- cei de la Mic.ro au toate sansele sa ajunga la magazinul nr. 1500 (fixe) pana la sfarsitul lui 2012

- un magazin de proximitate nu e traditional

- nu cred in simbioza supermarket - magazin de producator; o consider o struto-camila a retailului alimentar

- raioanele descrise ("Bunatati traditionale", "Bucataria Angst", "Angst te invita la gratar") si produsele complementare (lactate, legume, fructe, panificatie, vinuri) fac sens; dar oare de ce cred ca voi gasi puse la loc de cinste si ciocolate, detergenti, cola, pentru ca aduc venituri din plasari?

- desi am vizitat acum o luna mai multe magazine Angst, nu am vazut nici un concept unitar implementat; poate de acum incolo

- ce mi-a placut insa fost un raft de condimente branduite Angst, raft realizat din lemn.

In concluzie, astept cu nerabdare:

- lansarea unui concept de magazin de producator, care sa NU isi doreasca sa fie si supermarket in acelasi timp

- impactul lansarii brandului Mac.ro (in locul magazinelor Minimax Discount) si simbioza lor cu celelalte concepte din grupul Mercadia.

Din toamna, inca 5.500 mp de birouri moderne in Iasi

2011-04-08T09:35:00.001+03:00

De cateva luni, au inceput lucrarile de constructii la cel mai nou centru de afaceri din Iasi (numit deocamdata CSDA), amplasat in vestul orasului, in zona de iesire spre Bacau/Bucuresti. Conform graficului de lucrari, a experientei pe proiecte de dimensiuni similare, dar si a realitatii din teren, centrul va fi inaugurat in toamna acestui an.

O cladire de dimensiuni medii spre mari, cu finisaje mult peste standardul unei cladiri obisnuite de business, cu o suprafata totala de circa 11.000 mp, din care 5.500 birouri, 2 restaurante, o cafenea, un sediu de banca, 3 sali de conferinte (50-300 de locuri), 4 sali de intalnire.

Aici circa 50 de firme vor forma o mica comunitate de afaceri intr-un sediu moderm, suprafetele inchiriabile fiind intre 40-70 mp (circa 50% din suprafata de birouri), si pana la 1.600-2.000 mp (tip open space). Dar in functie de profilul chiriasului se pot oferi si solutii/suprafete personalizare.

Deja circa 25% din suprafata este inchiriata, fiind angajate discutii de pre-inchiriere de pana la 40% din suprafata de birouri. Costurile comune sunt transparente, locurile de parcare sunt suficiente, chiria este negociata si fixata pe o perioada mare de timp (pana la 5 ani), exista o echipa de administrare care se va ocupa dupa inaugurare de cladire.

Totul pus la punct in mod ireprosabil, astfel incat firmele din aceasta comunitate de afaceri sa se focuseze pe dezvoltarea obiectului lor principal de activitate, iar angajatii sa aiba un cadru civilizat in care sa-si desfasoare activitatea.

Finantare.ro - conferinta

2011-04-07T18:46:00.004+03:00

Astazi la conferinta Finantare.ro (editia a II-a) organizata de Arhipelago la Iasi am reusit sa-mi notez cateva idei-cheie de la fiecare vorbitor:

Dumitru Oprea: citat din Thomas Edison "Sa stralucesti, fara sa te stingi" (in sensul fara sa te consumi)
Marius Ghenea: o regula de aur: "Daca nu poti incepe un proiect fara finantare, mai bine nu incepi deloc."
Gabi Mardarasievici: o intrebare pusa in cadrul unei selectii de proiecte antreprenoriale: "Care a fost cea mai mare suma de bani cheltuita de Dvs. vreodata?", urmata apoi de lamuriri suplimentare (ex. cum ati luat decizia etc.)
Radu Merica: modul in care in pizzeria unde a lucrat in Germania, patronul stia daca a fost o luna buna sau rea, in functie de cat de repede se termina baxul de pliculete de zahar (servit alaturi de cafea/ceai)
Tudor Ciumara: e timpul pentru managementul finantarilor si noi unelte teoretice aferente
Gabriel Biris: "learning by doing"; SPV-ul (special purpose vehicle) nu elimina impozitele in totalitate
Ana Maria Andronic: "buzz words"; IPR (intelectual property rights) trebuie separat de activitatea principala
Florin Anghel, lector ASE: "antreprenoriat social"

Extinderea magazinelor de producator

2011-04-04T10:47:00.000+03:00

De aproape un an, catalizati de fenomenul Mic.ro dar si de presiunea pe marje din partea magazinelor IKA (international key accounts), foarte multi producatori de alimente apasa pedala de acceleratie a dezvoltarii retelelor proprii de magazine.

Ca si directie, nu e rea. Au deja gama sortimentala (oricum mult mai mult decat pot lista intr-un hypermarket), au deja o echipa tehnica/constructii care poate fi pusa la treaba, au deja agenti manageri de vanzari ce pot scana zona pentru noi locatii. Nu in ultimul rand, magazinele proprii sunt o sursa consistenta de cash putand nivela prompt anumite variatii de cash-flow de pe celelalte canale de distributie (ex. distribuitori etc.).

Dar premisa de la care se porneste, din punctul meu de vedere, este fundamental gresita. Nimic nu garanteaza ca daca esti un bun producator in domeniul tau, dublat uneori si de un marketing de succes vei putea fi si un bun retailer.

CHIRIE ZERO

Multi producatori beneficiaza de o baza de magazine (amplasate in cateva judete din regiunea lor geografica) mostenita prin privatizari sau achizitionate prin diverse oportunitati. In calculul rentabilitatii unei locatii, unii isi pun la capitolul cheltuieli cu chiriile pentru spatiile aflate in proprietate o chirie medie a zonei in care activeaza, altii insa nu, ceea ce face ca respectiva locatie sa fie super-profitabila in aparenta.

GAMA SORTIMENTALA

Tot de la aceeasi premisa, a unui portofoliu de locatii in proprietate, gama sortimentala este extrem de variata de la o locatie la alta, in functie de dimensiunle magazinului, de schimburile de marfuri ce au avut loc cu distribuitorul local etc. Nu e exclus ca in urma unei analize riguroase a gamei de produse existente la nivelul intregii retele sa reiasa faptul ca numai 10% din produse se regasesc in toate magazinele, si ca peste 40% se regasesc in mai putin de 3 magazine. La nivel de consumator, aceasta inconsistenta duce la confuzie si neincredere.

LOCATIE

In urma unei dezvoltari extensive, un producator se poate trezi ca are magazine in diverse locatii: in pietele agro-alimentare, in locatii ultracentrale, in galeriile comerciale langa un hypermarket, in interiorul unor cartiere. Fiecare astfel de canal ar trebui sa aibe propriul specific (gama, preturi, promotii, ritm de aprovizionare). M-ar mira sa aflu ca cineva chiar analizeaza si gamele sortimentale (ca si vanzari si margine) intersectandu-le cu canale de distributie in care se afla magazinele lor.

RESURSE UMANE

Ce uita de obicei producator, este sa creasca si sa specializeze schema de personal care deserveste aceasta retea in crestere. De multe ori nici un au departament de dezvoltare, deciziile fiind luate de directorul-actionar si de managerul care se ocupa de aprovizionarea magazinelor cu produse. Ce sa mai vorbim de category management,

Poate ca pana la 50 de magazine, poti functiona la limita cu personalul existent, dar la 100 de magazine, lucrurile pot scapa de sub control fie si prin plecarea unui om-cheie intr-un concediu bine-meritat. Nu poti transfera pur si simplu activitati specifice unui retailer dintr-un alt departament ce pana acum s-a ocupat de distributie.

Nu in ultimul rand, cati din cei ce viseaza la o extindere fulminanta iau in calcul sistemul de franciza? Sau departamentul de resurse umane se va ocupa in continuare de sutele de noi angajati?

CONCEPT

Si ajungem la concept. Strategia perdanta de la bun inceput este "mai intai deschidem cat mai multe magazine, apoi ne intoarcem si le reamanajam, dar numai daca ne vin sau vedem la altii idei noi".

De exemplu, in domeniul producatorilor de carne, din motive obiective (reguli sanitare), dar si din motive subiective, toate magazinele au gresie si faianta de culoare deschisa (alb, gri), halate albe, vitrine frigorifice, rafturi metalice, casete luminoase cu neon. Personalizarea apare la nivelul ecusonului, al bonetelor, al sorturilor, al etichetelor de pret, al unor afise promotionale. Daca ai putea scapa de aceste "personalizari" minore, ar fi greu sa distingi in magazinul carui producator te afli.

Majoritatea producatorilor sunt incredintati ca produsele lor, prin calitate si marketing sunt suficiente pentru a atrage clienti in magazin si a-i loializa. Si asta in orice localitate, inclusiv in cele indepartate de zona lor de confort ca si producator.

Foarte putin producatori au rabdarea de a cerceta consumatorii, de proiecta diverse concepte de magazin, de la testa si abia apoi de a deschide noi magazine in acest nou format care sa duca in cu totul alta zona concurentiala.

TOTUSI, exista si exemple pozitive in zona de extindere a retelei de magazine pe baza unui concept : farmaciile SensiBlu, magazinele de presa Inmedio, magazinele de proximitate Mic.ro.

Provocarea ramane in curtea producatorilor alimentari in urmatoare perioada cum vor gestiona extinderea si cat de adaptabili vor fi pe parcurs.

Cu bicicleta la benzinarie

2011-03-28T14:46:00.004+03:00

Initial, am crezut ca e vorba de o noua forma de protest impotriva cresterii pretului litrului de combustibil. Te duci cu bicicleta, cumperi cativa litri de combustibil intr-o canistra, te intorci acasa si pornesti masina.

Mai apoi, am crezut ca in criza de clienti, benzinariile ofera un nou serviciu "eco" pentru fidelizarea celor ramasi fara bani de combustibil, promovand miscarea pe biciclete. Poate vor fi incepand si cu programe de spalare exterioara pentru biciclete.

Dar m-am lamurit, venise primavara! Iar copiii, dar si cei maturi dornici de miscare isi puneau biciclete la punct, incepand cu umflarea cauciucurilor la presiunea adecvata.

Eu mi-am cedat bicicleta unui unchi de la tara, care are nevoie mai multa de ea decat mine, dar mi-am promis sa-mi iau una noua cu janta dubla, care sa ma sustina fara sa se desumfle dupa numai cativa kilometri de coborat dealul Copoului.

Fara cos de cumparaturi

2010-11-09T07:04:00.001+02:00

Intr-o seara eram intr-un supermarket dintr-o retea internationala sa fac o serie de cumparaturi "de completare" (apa, paine si niste fructe).

Nu aveam portmoneul la mine, doar niste bancnote. Nici o o moneda ca sa iau un carucior de afara; nici o problema, imi zic, voi lua un cos de cumparaturi de afara.

Intru si observ pentru prima oara in ultimii 5 ani de zile de cand imi fac cumparaturile in acea retea de magazine, ca NU exista cosuri de mana. Si chiar am intrebat si la informatii. Realizez ca nu stiam acest lucru pentru ca intotdeauna luam un carucior de afara si il umpleam cu produse.

E ok, cumpar oricum putin, asa ca le voi cara in maini pana la casele de marcat. Iau fructele, painea si apoi apa; mai sun sotia si aflu ca mai trebuie sa iau ulei si niste lapte. Deja devenise un exercitiu de echilibristica aceasta sesiune de cumparaturi; daca mai luam un pachet de guma de mestecat, scapam totul pe jos, caci nu mai aveam cum si unde sa o tin (probabil in buzunar, dar s-ar fi interpretat).

In sfarsit, ma indrept inspre case, si am o a doua revelatie. La fel ca mine, cel putin alte zece persoane carau in maini micile cumparaturi facute, fara carucioare, fara cosuri de mana si fara sacose refolosite din alte retele de magazine.

Poate fi o metoda folosita in perioade de criza pentru tratarea "shopmaniei" . Nu poti cara decat o cantitate limitata de produse in maine si deci vei respecta lista de cumparaturi initiala si te poti astfel incadra intr-un buget de altfel considerat ridicol acum 2-3 ani.

Zacusca lui Gheorghita

2010-11-07T01:19:00.003+02:00

G A S T R O N O M I E T R A D I T I O N A L A
“R E T E T E L E LU’ T A T A”…
adaptate, actualizate si imbunatatite dar mai ales respectate
---------------------------
Pentru comenzi, nu ezitati sa ma apelati la telefon 0722.637248, si voi raspunde foarte prompt: aduc produsele comandate, asez masa, spal vasele, spun bancuri…
In plus, puteti sa va programati la acelasi telefon 0722.637248, pentru o degustare gratuita in fiecare marti, ora 19, in Iasi, la magazinul Imperatoria (in spate la Billa, pe sos.Arcu).

Cu deosebita stima,
Sorin Coteanu (socrul meu)

Lista preturi preparate traditionale
----------------------------
1. “Zacusca lui Gheorghita”cu bureti
borcan 400 g --12 lei
borcan 600 g – 18 lei
borcan 800 g – 22 lei
2. “Zacusca lui Gheorghita”cu vinete
borcan 400 g --10 lei
borcan 600 g – 15 lei
borcan 800 g – 20 lei
3. Pastrama de oaie …………………. 56 lei / Kg
4. Pastrama de gasca ………………… 68 lei / Kg
5. Muschi file de porc ………………… 48 lei / Kg
6. Muschi de porc-gen MONTANA….......48 lei / Kg
7. Pateu de gasca …………………… 52 lei / Kg
8. Rulada de branza cu mere …………… 38 lei / Kg
9. “Tuica lu’ tata “-de prune,50 de “focuri”...50 lei/750 ml
10. “Afinata lu’ tata “- 45 de “focuri”………52 lei/750 ml
11.Rulada de pui – cu pui……………………68 lei/ kg
12.Rulada de pui –cu ciuperci……………… 68 lei / kg
13.Carnati de casa-oaie,porc,vita ………… 44 lei / kg
14.Toba de casa ………………………… 42 lei / kg
15.Pasta de peste
borcan 400 g --14 lei
borcan 600 g – 20 lei
borcan 800 g – 24 lei
16.Peste in suc propriu
borcan 400 g --14 lei
borcan 600 g – 20 lei
17.Peste marinat cu ceapa
borcan 400 g --15 lei
borcan 600 g – 22 lei
borcan 800 g – 26 lei
18.Peste batog (afumat)…………………………..38 lei/ Kg

Inaugurarea magazinului Imperatoria

2010-09-02T11:18:00.002+03:00

Multumim celor aproape 50 de invitati care ne-au trecut pragul in ziua deschiderii

Imperatoria.ro, acum si offline

2010-07-26T23:43:00.002+03:00

La inceput de august 2010, inauguram noul loc de intalnire pentru domnisoarele si doamnele interesate de cele mai noi tendinte in materie de organizari de evenimente, aranjamente florale si bijuterii lucrate manual.
Langa Billa, pe sos.Arcu, perete in perete cu farmacia "Sf. Nicolae".

2010-07-21T08:50:00.000+03:00

Ericsson Telecommunications Romania a ales cladirea de birouri SANDRU (http://www.sandru.ro/) pentru sediul din Iasi. Tranzactia a fost intermediata de Extind si de Cushman Wakefield.

1800 mp de retail modern

2010-06-30T23:50:00.001+03:00

In urma unor negocieri sustinute de Extind (www.extind.ro) timp de aproape jumatate de an, in luna iunie s-au deschis doua noi supermarket-uri Profi in Roman (NT) - 1100 mp si Pascani (IS) - 700 mp. Urmeaza noi proiecte, noi clienti ...

2010 - Analiza prezenta retaileri internationali in Romania

2010-04-16T03:07:00.002+03:00

Conform datelor publicate de Magazinul Progresiv, fata de anul trecut, in Romania s-au mai deschis inca 163 de unitati de retail. Cei mai activi au fost discounterii Penny Market (47 de unitati nou deschise), Plus/Lidl (+27) si Profi (+16). Dar trebuie mentionat si Billa (+12) pe segmentul supermarket sau pe segmentul hypermarket Kaufland (+10). Ca si nota distincta, Carrefour a fost singurul retailer care a inchis o unitate (la Braila), dar a compensat prin dezvoltarea conceptului mai mic de Carrefour Express/Market.

Datorita accesului mai greu la credite, retailerii au restrans suprafetele (500-900 mp), au inceput sa transfere din costurile deschiderii catre proprietarii de spatii, nici nu mai discuta de chirii cu doua cifre, preseaza pe renegocieri de chirie, acolo unde au chirii mai mari, nu mai investesc in imobile noi, preferand sa foloseasca spatii comerciale existente, si astfel mai scapa si de presiunea pe locurile de parcare, transferand aceasta grija spre autoritatile locale.

Sunt insa multe proiecte in faza avansata de negociere sau autorizare, astfel incat 2010 va fi un boom de noi deschideri de retaileri, mai ales pe segmentul discounteri si supermarketuri.

Chiar si asa suntem departe de Ungaria, unde numarul unitatilor deschise e dublu fata de Romania (HU 1284 - RO 629). Deci mai e loc de dezvoltare, Romania putand duce peste 2,000 de unitati de retail tip cash&carry, hipermarket, supermarket sau discounter.

Dar cu ce consecinte? Una din ele e deja vizibila, si anume insolventa retelelor romanesti (ex. Trident, Fidelio, PIC). A doua consecinta va fi ca magazinele independente mici si medii de cartier au doar cateva alternative: fie se lasa "inghitite" de marile retele, fie se transforma in magazine de convenienta cu orar prelungit si gama mai restransa. Si nu stiu daca proiectul de lege ref. la inchiderea hipermarketurilor si a supermarketurilor duminica le va salva.

Tendinte in retailul din 2010

2010-03-17T10:31:00.000+02:00

Marii castigatori ai crizei sunt retailerii internationali de mancare (supermarketuri, discounteri) si retailerii de imbracaminte (discounteri), lucru perfect de inteles avand in vedere nivelul pe care se afla nevoile acoperite de aceste segmente. Marii pierzatori ai crizei sunt retailerii de electrocasnice (unde vom asista la falimente in acest an) si poate si unele banci supradimensionate din localitati mici sau zone prea aglomerate din punct de vedere bancar.

Expansiunea retailerilor de food si imbracaminte in locatii din ce in ce mai apropiate de centrul oraselor, va sufoca si inchide micile business-uri locale (magazinele de colt), a caror singura sansa e sa isi modifice orarul (trecand spre un orar de noapte), sau sa-si personalizeze conceptul de magazin (ex. aprozar de cartier) sau serviciile (ex. livrare la domiciliu, vanzare pe credit lunar).

„Puterea spiritului meu antreprenorial stă în dorinţa de NOU şi de mai BINE” - articol din revista Glare

2010-03-11T20:56:00.002+02:00

Interviu de Maura Anghel, revista Glare

----------------------------------------------

„În afacerile mele primează spiritul etic, încrederea în partenerii de afaceri şi dorinţa de a aduce câştig ambelor părţi”

Dan Zaharia, consultant dezvoltare retail

Reporter - Sunteţi un nume cunoscut în mediul de afaceri ieşean şi nu numai. Cum aţi obţinut acest statut pentru care aţi putea stârni invidii? Secretul reuşitei ţine de o anume instruire, de respectarea unor reguli de manual ori de fler?

DZ - Secretul ţine de muncă, de dorinţa de a te perfecţiona mereu şi de a explora spaţii noi. Eu, timp de zece ani, am activat în mai multe domenii. În studenţie am lucrat în retail IT, după facultate în retail şi producţie farmaceutică, la Iaşi, Chişinău şi Târgu Mureş, în retailul de electrocasnice, la Iaşi şi Bucureşti, apoi în retailul de presă, la Bucureşti. Nu a fost uşor, iar dezvoltarea carierei şi creşterea salarială au primat în dauna familiei. Performanţa a avut un preţ destul de mare, plătit cu zâmbetele celor dragi, de care călătoriile de afaceri m-au ţinut departe. Devenisem navetist pe ruta Iaşi-Bucureşti. Ajunsesem în postura de director corporatist, cu un salariu comod şi cu tot felul de avantaje decontate de firmă, le ceream agenţiilor imobiliare oferte de spaţii şi emiteam pretenţii – “chiria să fie maximum atât”, “spaţiul să fie neapărat pe bulevardul X”, “contractul să fie pe minimum 5 ani”. De la zona Moldovei crescusem în funcţie şi mă ocupam de întreaga ţară, extrapolând ce făcusem bine la nivel regional. În 2006, am decis să renunţ la statutul de angajat şi să-mi cumpăr un bilet de întoarcere spre casă. Am hotărât să-mi devin propriul stăpân şi mi-am deschis o mică afacere de nişă de consultanţă imobiliară pentru reţelele de retail ce erau în plin boom de dezvoltare teritorială.

Reporter: Aşa a început perioada “EU SRL”, în care, prin propriile forţe şi resurse, aţi trecut de cealaltă parte a baricadei. Ce a presupus acest lucru?

DZ - Acum, ca şi antreprenor, încercam să ofer noilor mei clienţi, la rândul lor, directori de dezvoltare şi logistică în diverse corporaţii – bănci, reţele de farmacii, supermarketuri -- ceea ce nu primisem eu de la nici o agenţie imobiliară din ţară în momentul în care mă ocupasem de dezvoltarea reţelelor Flanco şi Inmedio: servicii personalizate, oferte negociate, economii de timp. O jumătate de an am cochetat cu postura dublă, în care începusem o serie de contacte cu potenţiali clienţi şi chiar reuşisem nişte mici proiecte pentru o reţea GSM şi două bănci, dar încă nu părăsisem postul de director. La un moment dat am realizat că trebuie să aleg: corporaţie sau antreprenor.

Reporter - Înscrisurile din jurnalul afacerilor dumneavoastră arată că aţi ales bine. Nu vă întreb de sacrificii, prefer să admir doar rezultatele.

DZ - Alegerea nu a fost uşoară. Nu-i simplu să fii pe propriile picioare. Deodată, eu devenisem cel care plătea salariile, combustibilul, cazarea, leasingul, bonusurile de succes, comunicaţiile, contabilitatea. Eu devenisem cel care se ocupa de promovare, de noii clienţi, de dezvoltarea business-ului. Mai în glumă, mai în serios, soţia mea îmi dăduse 3 luni în care va deconta din salariul ei partea de cheltuieli ale firmei. Trecuseră deja două luni de când nu mai primeam salariul corporatist şi mă îngrijoram: multe discuţii, multe propuneri, nici o tranzacţie. Dar în a treia lună, una din băncile cu care colaborasem în perioada de test a afacerii a acceptat una din locaţiile noastre. Au urmat noi clienţi, noi locaţii, noi facturi de încasat. Acum, după ce am trecut şi prin agonie, dar şi prin extaz, dacă ar fi să o iau de la început, nu aş ezita să o fac. Cu mai multă minte, cu mai puţine cheltuieli, cu mai multă grijă la ce asociaţi/parteneri îmi iau. Am făcut greşeli care m-au costat, dar cărţile de management fac cât un procent din experienţa de viaţă pe care ţi-o oferă un astfel de proces antreprenorial. Trebuia să experimentez, trebuia să trec prin acele incercări. Spiritul antreprenorial presupune greşeli, presupune greutăţi dar presupune şi puterea de a o lua de la capăt, de a începe noi proiecte. E şi distractie, e şi oportunitatea de a întâlni oameni de valoare, dar şi multă muncă.

Reporter - Eu aş adăuga şi stres. Nu-i uşor să fii jucător în piaţa imobiliară

DZ - De la început m-am ferit să mă numesc agent imobiliar. În toată această perioadă de boom, dar şi de prăbuşire imobiliară, am încercat să realizez “relaţii” în loc de “tranzacţii”. Am încercat să înţeleg punctul de vedere al părţilor implicate în negocieri şi să găsesc punctele de întâlnire, de echilibru. Mi-am păstrat zona de core-business: extindere de reţele naţionale de retail în spaţii comerciale stradale sau în galerii comerciale, reuşind să finalizez peste 50 de proiecte cu bănci, farmacii, supermarketuri. În subsidiar, am dezvoltat a doua specializare: închirierea de birouri de dimensiuni medii şi mari (peste 500 mp) în Iaşi.

Reporter - Aţi vorbit foarte mult despre retail. Este greu să dezvolţi o astfel de reţea?

DZ - Perioada de până în 2003 a fost una în care dezvoltarea unei reţele de retail era îngreunată de lipsa spaţiilor comerciale moderne, de necesitatea de a găsi soluţii de implementare a unui concept de magazin în spaţii stradale care nu îndeplineau unul sau mai multe criterii necesare funcţionării în bune condiţii cum ar fi lungimea vitrinei, chestiuni legate de compartimentare, utilităţi, posibilităţi de aprovizionare. În momentul “exploziei” consumului pe credit, multe reţele s-au extins cu frâna de mână trasă. În câţiva ani, datorită numărului mare de forme moderne de retail lansate pe piaţă în mai toate oraşele mari din ţară, extinderea devenise facilă: făceai un contract naţional cu un dezvoltator şi îţi programai deschiderile în funcţie de acestea, făcând planificări pe următorii 2 ani. În 2006, cu un an înaintea aderării României la Uniunea Europeană, mulîi retaileri internaţionali au decis apăsarea la maxim a pedalei de acceleraţie a extinderii reţelei de magazine. Astfel, piaţa spaţiilor comercială a înfruntat valul magazinelor de electrocasnice, apoi pe cel al farmaciilor, al casinourilor, al băncilor, al supermarketurilor, al magazinelor de cosmetice, al magazinelor de încălţăminte şi îmbrăcaminte.

Reporter - Între timp, situaţia s-a schimbat...

DZ - Acum, marea agitată a devenit un lac liniştit de munte. Nimeni nu mai mişcă. A urmat o inflaţie a preţurilor chiriilor, dar şi a costurilor adiţionale implicate – marketing, taxă de deschidere, taxă de administrare, garanţii. Ambele segmente – stradal şi mall -- au fost afectate. S-a ajuns la chirii de peste 100 euro/mp în Bucureşti şi de peste 50 euro/mp în Iaşi. Nimeni nu mai gândea în termeni de business pentru chiriaş, creşterea preţurilor de vânzare a produselor, accesibilitatea creditului şi mărirea numărului de locaţii acoperind multe greşeli strategice de business. Era normal ca 2009-2010 să devină o perioadă de reaşezări, de renegocieri de chirie, a insolvenţelor. Stabilitatea încasărilor din chirii viitoare a început să primeze în faţa lăcomiei de a încasa cât mai mult în prezent, nu contează de la cine şi pentru cât timp de acum încolo. Cine nu a gândit astfel a pierdut chiriaşi importanţi şi stă cu anunţ “de închiriat” în vitrină fără ca să-l mai sune cineva şi să-i ceară o cotaţie de chirie.

Reporter - Putem folosi aceeaşi descriere şi pentru spaţiile de birouri?

DZ - Am intuit că în Iaşi va creşte cererea de birouri datorită dezvoltării explozive a firmelor de IT, software şi servicii de outsourcing şi că va fi nevoie de birouri de calitate, la preţuri rezonabile. Eu pot să spun că am făcut treabă bună şi în acest segment. Am reuşit închirierea în totalitate a clădirii Nicolina Business Center in 2007 (3.700 mp birouri – n.r.) şi Tudor Office Center în 2009 (5.200 mp birouri – n.r.), astfel că preluarea proiectului de închiriere a clădirii Şandru Office Building (ultimii 1.700 mp din 3.600 mp birouri – n.r.) a venit în mod natural.

Reporter - Aţi acceptat şi provocarea pe segmentul rezidenţial. Cum vedeţi în perspectivă dezvoltarea acestui sector?

DZ - Pe acest segment sunt abia la începutul unei colaborări cu REMAX, o franciză internaţională de al cărei management mă voi ocupa în perioada următoare. Primele concluzii sunt dure: agenţii încă respiră aerul din 2006, când se vindea orice, oricui, la preţuri umflate, iar proprietarii încă refuză să plătească un comision pe tranzacţie,îin condiţiile în care puterea în piaţă o are cumpărătorul. Tranzacţii se fac, inclusiv prin programul Prima Casă, doar că bugetul este considerabil redus, iar timpul de luare a unei decizii s-a mărit. Investitorii pândesc executările silite, care nu sunt în număr mare, băncile percep dobânzi ridicate şi sunt refractare la evaluarea valorii proprietăţilor. De aceea, respectarea codului etic, nivelul de servicii oferit clienţilor şi implicarea unei echipe de consultanţi rezidenţiali vor face diferenţa între agenţiile imobiliare care rezistă pe piaţă şi cele care dispar. Întrebările de pe buzele tuturor sunt: cât de mult şi până când vor mai scădea preţurile? Eu cred că e o problemă de perspectivă: cât de mult, în timp, ne vom întoarce cu preţurile în 2006? În 2003? Şi nu discutăm despre o scădere, ci despre o revenire la normal după un balon speculativ.

Reporter - Ca om de afaceri, ce şanse credeţi că are Iaşul de a fi inclus pe o hartă a oraşelor căutate de investitori?

DZ - Am realizat că un investitor compară Iaşul nu numai cu capitala ţării, dar mai ales cu alte zone de pe glob unde deţine afaceri sau unde potenţial se poate extinde. Compară Iaşul cu Vietnamul ca şi preţuri de închiriere, cu Africa de Nord ca şi competenţe lingvistice în franceză, cu Italia ca şi salarii. Deci, dacă vrea să vină în zona noastră, până a ajunge la negocierea chiriei, el evaluează polul de talente disponibil în oraş, salariile necesare pentru atragerea acestui pol, câte avioane trebuie să schimbe ca să ajungă în Iaşi. Investitorul evaluează şi cheltuielile adiţionale chiriei – utilităţi, spaţii comune, comunicaţii, administrare -- dar şi confortul angajaţilor – parcare, posibilităţi de servire a mesei în clădire, ventilaţia clădirii cu aport de aer proaspăt, luminozitatea spaţiului de lucru. Noi trebuie să îi oferim toate aceste lucruri, dacă vrem să-l avem alături.

Reporter - Ca om de afaceri aţi demonstrat că succesul este o chestiune de muncă, de ambiţie şi de cunoaştere. Aţi câştigat un spaţiu în lumea de business. Cum aţi reuşit să echilibraţi balanţa personală?

DZ - Dacă am câştigat ceva în ultimii ani, pe lângă experienţa antreprenorială, mi-am recâştigat familia, între timp mărită cu doi copii. Am regăsit un echilibru pierdut în perioada de efervescenţă carieristică, am regăsit timp pentru valorile adevărate: iubirea şi familia. Îmi place ca după o zi de lucru să pot adormi liniştit pe perna mea, să nu am îndoieli şi să nu mă tem de ceea ce am realizat. În afacerile mele primează spiritul etic, încrederea în partenerii de afaceri şi dorinţa de a aduce câştig ambelor părţi.

Provocări

• Săgetător ambiţios, Dan Zaharia s-a implicat şi în proiecte externe domeniului imobiliar. Am acceptat să mă implic în promovarea parcului turistic POIANA, aflat la numai o oră de Iaşi, pe drumul spre Botoşani. Am pus umărul la lansarea Donor.ro, primul site ce îşi propune să caute potenţiali donatori de sânge din România. Este un proiect non-profit, prin care vreau să-mi aduc o contribuţie societăţii. Sunt implicat într-un proiect cu finanţare europeană prin care vreau să extind sfera de interes din zona de imobiliare mai în amonte spre geotehnică şi soluţii de fundare, foraje, alimentări cu apă.

Cat costa de fapt auditarea energetica?

2010-03-03T00:54:00.002+02:00

Se pare ca, desi amanata de vreo 3 ani, incepand din aprilie 2010 auditarea energetica va deveni obligatorie (se va impune la notar) pentru orice vanzare sau inchiriere, certificatul de eficienta energetica fiind valabil 10 ani.

Costuri per suprafata construita

- locuinte unifamiliale (casa, vila) => 4-6 euro/mp construit

- apartamente in blocuri => 2.5-3 euro/mp construit

- blocuri de apartamente => 0.5-1 euro/mp construit

- cladiri de birouri => 1.8-3 euro/mp construit

- hoteluri si restaurante => 2.2-3.4 euro/mp construit

Cu siguranta insa ca se vor gasi trucuri de evitare temporara a acestei certificari, cum ar fi cele legate de exceptii cum ar fi ca nu e necesar acertificarea energetica pentru "clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an". Si astfel cu o declaratie in fata unui notar "abil" se va ocoli temporar aceasta procedura.

SANDRU Office Building Iasi intra in portofoliul EXTIND

2010-01-18T06:24:00.002+02:00

Dupa finalizarea cu succes prin inchirierea in totalitate a proiectelor NICOLINA Business Center in 2007 (3,700 mp birouri) si TUDOR Office Center in 2009 (5200 mp birouri), EXTIND preia activitatea de inchiriere a ultimilor 1700 mp din cladirea SANDRU Office Building .

Cladirea cu un total de 3,600 mp de birouri, construita pe structura metalica, dispusa pe 2 niveluri pentru parcari si 9 etaje cu destinatie pentru birouri, este situata pe Soseaua Nationala, intre Podul Ros si Podul de Piatra, doua intersectii importante care fac legatura cu toate zonele orasului.

----------------------------------

After successfully completing the rental of NICOLINA Business Center in 2007 (3700 sqm) and Tudor Office Center in 2009 (5200 sqm), EXTIND takes over the rental activity for the last 1700 sqm of SANDRU Office Building (Iasi, ROMANIA).

www.donor.ro - lansarea primului site de cautare donatori de sange din Romania

2010-01-11T14:51:00.000+02:00

Dupa aproape 4 luni de la prima mea idee, si dupa ce am strans un comitet de organizare de 14 persoane, lansam http://www.donor.ro/ - primul site de cautare donatori de sange din Romania. Ne propunem crearea unei alternative de cautare donatori de sânge şi transmiterea cererilor specifice de sânge pentru rezolvarea unor cazuri urgente.

Ca şi membru Donor.ro vei avea posibilitatea să postezi cereri de donare sânge (pentru familie, prieteni, cunoştinţe), să vizualizezi cererile active şi să primeşti cereri de donare specifice profilului tău. În cazul în care grupa, Rh-ul şi judeţul tău se vor potrivi unei cereri noi, vei fi invitat printr-un e-mail să donezi sânge la Centrul de Transfuzii din judeţul tău.

E o initiativa cu scopul initial de a aduna o masa critica de membri inregistrati, astfel incat o eventuala cerere sa aibe destinatari. De exemplu, daca apare o cerere de AB4 negativ (1% din populatie, vezi graficul de mai sus cu ponderea in populatia din Romania), statistic vorbind e nevoie de o masa de minim 100 de membri din acel judet pentru a fi siguri ca vom gasi un potential donator. Iar la o operatie mai grava, ai nevoie de cel putin 4 unitati de sange, adica de 4 donatori, deci de o masa de cautare de 2,000 de potentiali donatori sanatosi.

Se asigura confidentialitatea absoluta a donatorilor potentiali. Site-ul NU pune la dispozitie celor ce au nevoie de sange liste cu potentialii donatori.

Te invit in concluzie să devii membru Donor.ro

Interviul sotiei mele din revista Glare

2010-01-04T23:17:00.001+02:00

Glare - prima revista de business si lifestyle din Moldova

Target, business, corporate...

Cuvinte pretenţioase care, rostite de vocea gravă a unui bărbat, pot avea avea rol de zăvor în lumea celor ce strunesc banii. Susurate de glasul blând al unei femei, pot fi oricând o uvertură pentru o simfonie a afacerilor, scrisă zi de zi pe un portativ înţesat cu cifre...

"Adevãratul leadership se învaţã în cei şapte ani de acasã"
“Provocarea cea mare este să ai o carieră, dar să-ţi faci timp să arăţi că totuşi eşti femeie”.
“Este extrem de important să-ţi dimensionezi corect aspiraţiile, să-ţi propui şi să-ţi clarifici locul unde vrei să ajungi, apoi să nu te abaţi de la drumul propus, în ciuda piedicilor”.
“Dacă aş simţi că sunt deja pe culmi, ar însemna că nu mai am unde urca şi atunci m-aş plafona”
“Un om de succes e un om împăcat cu sine.“
“Familia te iubeşte şi te susţine întotdeauna, fără să-i pese dacă eşti sau nu om de afaceri”.
“Gradul valorii este dat de gradul de intensitate cu care este dorit un anumit lucru, persoană, sentiment. Iubirea, în toate formele ei, este cea care mă ghidează în tot ce fac”.
”E important pentru o femeie să se ştie apreciată. Ce este un diamant sau o perlă dacă nu le doreşte nimeni? Sticlă şlefuită…”

Apasa aici ca sa citesti intregul articol.

50 de carti in 2010

2010-01-03T23:20:00.002+02:00

La inceput de decembrie am vizionat pe DVD filmul "Julie & Julia", in care ideea principala e ca personajul principal isi propune sa refaca intr-un an cele cateva sute de retete din cartea clasica de bucate e Juliei intr-un an.

Asa ca mi-a venit si mie ideea unui mic pariu cu mine insumi: sa citesc 50 de carti in cele 365 de zile ale lui 2010 (am verificat, nu e an bisect).

Voi incepe bineinteles cu cartile de la editura Publica primite cadou in decembrie de zilele mele (de nastere si onomastica).

Prima e "Sfarsitul economiei iluziei" de Liviu Voinea, ce la baza două teze principale, argumentate cu discernământ şi bazate pe studii şi rapoarte pertinente: natura internă a crizei din România anului 2009 şi miturile care dirijează mersul economiei româneşti.

Revelion la Poiana

2009-12-05T00:59:00.007+02:00

Iata si oferta pentru sarbatorile de iarna la parcul turistic Poiana:
- Craciun 2009 - 350 ron de persoana (include 2 nopti cazare, masa festiva traditionala in prima zi de Craciun, demipensiune)
- Revelion 2010 - 450 ron de persoana (include 3 nopti cazare, masa festiva traditionala, demipensiune)
- Masa festiva de revelion - 175 ron de persoana (bucatarie traditionala, bauturile incluse). Meniul include: antreu rece (pastramă porc, muşchi afumat, tobă, şuncă afumată); răcituri de cocoş; sărmălute din piept de gâscă; friptură de porc şi curcan; tort/salată de fructe; băuturi răcoritoare si alcoolice; ţuică de prune Poiana; vin Frâncuşă de Cotnari.

Steagul de la balcon

2009-12-01T10:18:00.001+02:00

O singura zi pe an nu sta in luneta masinii steagul purtat de mine pana la Olimpiada din Atena 2004 si inapoi. Si atunci, dar cu siguranta si acum e o aventura sa iti procui un steag al Romaniei de dimensiuni normale; dupa cateva zile de cautari, cu o seara inainte de a pleca spre Grecia l-am gasit in vechea librarie din cartier, pus undeva sub tejghea, pentru ca probabil nu era printre cele mai vandute articole.

Obiceiul de a arbora steagul de ziua nationala oriunde e posibil (acasa in balcon, la geamul de la bucatarie, in masina etc.) l-am observat acum aproape un deceniu la Budapesta, unde era un gest de normalitate, nu de nationalism sau extremism ci mai ales de respect si de apartenenta.

2009 - chirii mici, birouri goale

2009-10-27T22:36:00.002+02:00

Aceasta a fost tema unei emisiuni difuzate aseara pe Money Chanel TV, in care nvitat a fost un bun prieten de-al meu, Radu Boitan, director KingSturge Romania, care a tratat clar si la obiect evolutia pietei de birouri in contextul realizarii celei de-a doua etape de achizitie de catre divizia de real-estate a Deutsche Bank a celei mai mari cladiri de birouri din Bucuresti.

Concluziile principale sunt:

- piata a mai fost animata de relocari ale unor firme mici si medii

- pe langa renegocierea chiriei s-au putut rediscuta si clauzele referitoare la costuri suplimentare (gen intretinere, spatii comune etc.)

- in zona centrala din Bucuresti s-a ajuns la un grad de neocupare de 10%, iar in zonele semicentrale chiar de 20% (In Iasi cred ca suntem la 30%, grad de neocupare)

- chiriile au ajuns la 16-18 euro/mp in zona centrala din Bucuresti si de 8-14 euro/mp in cele semicentrale. (In Iasi, chiriile vor scadea sub 10 euro/mp in acest conditii.)
- yield-ul (randamentul) a ajuns la peste 9.25% in Bucuresti (ceea ce inseamna ca valoarea cladirilor de birouri a scazut in parte si datorita scaderii nivelului chiriei, in parte insa si datorita cresterii costului banilor imprumutati din banci sau atrasi de la fonduri de investitii. Spre comparatie, in Varsovia, yield-ul e pe la 7.5-8%. (In Iasi, probabil discutam de 11-12%)

- fondurile austriece de investitii (Immoeast, CA Im.mo, Premium Red, Europolis) care detin multe cladiri de birouri din zona central au marit la peste 5 ani orizontul ajungerii la maturitate a investitiilor realizate pana acum.

- avand in vedere ca exista un lead-time de 18-24 de luni pentru constructia unei cladiri de birouri de mari dimensiuni, e posibil sa asistam la o desincronizare a ofertei de noi spatii de birouri in 2011.

- principalii clienti pentru spatiile de birouri raman: institutiile financiar-bancare, firme de consultanta, telecomunicatii, IT software, back-office, call-centere dar si mari distribuitori si producatori.

Puteti vizualiza aici interviul inregistrat de pe Money Chanel TV.

Tudor Office Center - inchiriat in proportie de 71%

2009-10-21T13:32:00.005+03:00

Pentalog Romania a inchiriat un intreg etaj de birouri de 750 mp. Proprietarul cladirii doreste obtinerea unui Certificat de Performanta Energetica pana in 2010. Prima cladire de birouri cu parcare special amenajata pentru biciclete

“Cladirea de birouri TUDOR Office Center este inchiriata in prezent in proportie de 71%“ anunta Dan Zaharia, director Extind Management, firma care se ocupa de inchirierea celei mai moderne cladiri de birouri din Iasi, prin semnarea unui contract cu firma de software PENTALOG Romania, care mai are centre deschise in Orléans (Franta), Brasov, Bucuresti, Iasi, Sibiu (Romania), Chisinau (Moldova), Frankfurt (Germania) si Hanoi (Vietnam).

Pana in prezent, trei companii au ales Tudor Office Center ca locatie pentru desfasurarea activitatilor din Iasi:

1. ISCARE (clinica de fertilizare in vitro - http://www.iscare.ro/)

2. MIND (firma de software – http://www.mindsoftware.com/ ) si

3. PENTALOG (firma de software – http://www.pentalog.ro/ )

ramanand disponibile spre inchiriere doua etaje de spatii de birouri, cu o suprafata totala de 1.500 mp.

Cladirea de birouri va sustine activitatea a peste 500 de angajati; astfel in prezent MIND activeaza din iulie, ISCARE va inaugura clinica pana la sfarsitul lui 2009, iar PENTALOG se va reloca pana in ianuarie 2010.

“Sunt bucuros ca am reusit sa respectam strategia agreata impreuna cu proprietarul cladirii de a inchiria minim cate un etaj (circa 750 mp) oricarui nou chirias. Se observa ca firmele de IT prezente in Romania au redevenit active, deschizand noi locatii sau relocandu-se pe suprafete extinse in cladiri de birouri moderne. Datorita faptului ca acestea lucreaza preponderent pentru companii din strainatate, se poate presupune ca asistam la inceputul sfarsitului crizei mondiale, care indirect are astfel consecinte favorabile si pentru Romania.” declara Dan Zaharia, director Extind Management.

Parterul cladirii cuprinde o zona de servicii de circa 250 mp care va cuprinde un magazin de presa si suveniruri, o cafenea, o banca si o farmacie. “Suntem in discutii cu diverse companii care sa presteze aceste servicii pentru angajatii din cladire si pentru vizitatori, iar acum ca avem un grad rezonabil de ocupare pe partea de birouri, negocierile se vor apropia de final” declara Dan Zaharia, Extind Management.

In plus, Claudiu Tabacaru, proprietarul cladirii si al fimei Tent-Co, a inceput procedura de auditare energetica a cladirii, pentru obtinerea la inceputul anului 2010 a certificatului de performanta energetica (EPC), care devine obligatoriu pentru inchirierea sau vanzarea oricarei cladiri si are o valabilitate de 10 ani. De obicei, costurile cu climatizarea - ventilatia din lunile de vara sunt mai mari decat costurile cu incalzirea aceluiasi spatiu in timpul iernii. Media consumurilor de energie inregistrate in ultimele luni pe etajele inchiriate a fost de numai 0,50 euro / mp, ceea ce va include cladirea Tudor Office Center in clasa A de performanta energetica (cea mai buna).

Ca si noutate pentru cladirile de birouri din Iasi, la intrarea cladirii TUDOR Office Center se vor amenaja circa 30 de locuri de parcare acoperite pentru biciclete pentru angajatii din cladire, pentru a sublinia si mai mult grija managementului cladirii fata de amprenta de carbon a cladirii.

Extind Management este o firma de consultanta imobiliara infiintata in 2006, specializata pe spatii comerciale stradale si cladiri de birouri de dimensiuni medii si mari. Extind a intermediat in 2007 inchirierea cladirii Nicolina Business Center Iasi cu o suprafata de birouri de circa 4,000 mp catre o divizie de back-office a Unicredit Bank.

Extind.ro

2009-10-06T11:27:00.003+03:00

Va invit sa vizitati noua imagine a site-ului companiei mele Extind Management => http://www.extind.ro/ .

Ar trebui sa reprezinte o imagine focusata si clarificata a ceea ce fac de trei ani incoace.

Festival de Film la Iasi

2009-10-03T12:31:00.001+03:00

Aseara am fost la film, la prima editie a unui festival de film international gazduit de orasul Iasi. Unii l-au considerat lipsit de fast (vezi articolul din financiarul.ro), dar pentru o prima editie eu cred ca a fost un eveniment reusit, pornind de la efortul sustinut al organizatorilor, pana la covorul rosu de la intrare si pana la filmele (mai ales cele romanesti) prezentate sau promovate pe perioada festivalului.

Cu siguranta ca sala de la Cinema Victoria nu a fost cea mai buna alegere, dar cred ca era singura alegere posibila, avand in vedere ca Teatrul National este intr-o perpetua renovare (din ciclul inceput de Biserica Trei Ierarhi si avand continuarea in renovarea Palatului Cultutii, iar salile de cinema din mall-uri sunt neincapatoare pentru cei circa 600 de invitati. Printre premii si nominalizari a fost decernat si un premiu de excelenta actritei Luminita Gheorghiu pe care v-o recomand sa o vedeti in scurt-metrajul "Yellow Smiley Face" (un film emotionant despre doi parinti afoni in ale computerului care incearca si chiar reusesc sa comunice prin Messenger cu fiul lor plecat in America).
Seara s-a incheiat cu lansarea filmului Francesca sponsorizat de Intesa Sanpaolo Bank. In sala erau o serie de personalitati printre care o parte din echipa filmului (regizorul Bobby Paunescu, actorii Monica Bârlădeanu, Luminiţa Gheorghiu, Doru Boguţ sau Mihai Dorobanţu) dar si o serie de VIP-uri de la Intesa Sanpaolo Bank (vicepresedintele retail, regionalul de corportate, branch managerii din Moldova).
Parerea mea despre film? Un proiect interesant, care nu e croit sa fie un succes de box-office, dar care abordeaza tema emigratiei spre vest, precum si situatia romilor si a romanilor in tara noastra si in Italia. Poate si limbajul a fost prea colorat, potrivit mai mult pentru filmele facute imediat dupa 1990.
Acum astept sa vad ciclul de scurt metraje "Amintiri din Epoca de Aur" consolidata de Cristian Mungiu si o serie de alti regizori romani.

Cat rezisti fara agenda telefonica?

2009-09-28T21:11:00.001+03:00

"Ma numesc Dan si am petrecut o luna fara contactele din agenda telefonica a telefonului meu". Asa ar incepe o eventuala sedinta a asociatiei dependentilor de tehnologie.
In aceste ultime saptamani am avut ocazia insa sa experimentez pe viu independenta fata de contactele mele. Dupa o serie de incidente (telefon scapat pe jos, actualizare software nereusita, microfon crapat), am reusit ca toate cele doua telefoane Nokia sa le trimit in service. Oamenii de acolo, politicosi n-am ce zice, m-au avertizat ca urmeaza sa stau 2-3 saptamani fara telefon, dar am fost sigur ca ma voi descurca, intrucat salvasem toate cele peste 1.000 de contacte pe laptop si le si printasem pe vreo douazeci si ceva de pagini.

Asa ca m-am dus la Vodafone unde am luat cu 0 euro un telefon nou. Abia acasa am vazut ca mufa USB era extrem de mica si ciudata si ca nu se potrivea cu nimic din duzina de cabluri USB care le adunasem de-a lungul timpului.
Nu-i nimic ma duc la sora-mea care imi spusese ca are un Nokia si un iPhone disponibile. Fan Nokia fiind am ignorat cu aroganta iPhone-ul. Mentionase ea ceva de niscaiva probleme la Nokia, dar nu-mi dadeam seama care erau acelea. Ecranul era ok, cand ma suna cineva eram auzit si auzeam, mufa USB se potrivea, ce mai totul era ok. Am reusit chiar si sincronizarea cu contactele de pe laptop. Totul minunat pana am incercat sa umblu in meniu => joystick-ul blocat, iar tasta 5 se incapatana sa ma asculta. Deci daca aveai un apel ratat nu mai puteai sa-l reapelezi. Al treilea telefon trimis in service.
Imi calc pe orgoliu, ma intorc la ai mei si iau mini iPhone-ul. Dar mufa USB de aici arata si mai ciudat si bineinteles ca nu era in pachetul de baza. Mai mult cu degetele mele era dificil sa fiu precis in formarea numarului de telefon, asa ca mai tot timpul apasam pe mai multe butoane deodata.
Asa ca m-am intors resemnat la Nokia de 0 euro. Dupa vreo 2 saptamani primesc SMS sa vin sa ridic unul din telefoane de la service. Dar de fapt aveau o veste buna si una rea: nu mi se putea repara telefonul, dar imi dadeau negatie si imi puteam recupera banii de la magazin. Cert e ca acum inca mai astept unul din telefoane din service, dar intre timp am primit mini-laptopul meu E90, numita intre prieteni "caramiduta" si pot spune "I'm back in business".
Dar acest timp fara agenda telefonica e absolut fenomenal: iti dezvolti urechea muzicala ceva de speriat, cand raspunzi la telefon (si aici credeti-ma ca raspunzi si la sondaje de opinie si la agenti de bursa si la prieteni si la dusmani, caci in afara de numerele familiei nu mai recunosti nimic), ai fix 10 secunde sa recunosti daca interlocutorul e barbat sau femeie, prieten sau dusman, daca vrea ceva de la tine sau iti cere ceva, iar, daca ai noroc, poate iti amintesti si numele lui/ei.

Licitatie pentru o ora de baschet

2009-09-24T11:33:00.004+03:00

Manat de un sentiment de nostalgie, dar si de o nevoie de aface putin sport am poposit dimineata la liceul de informatica la care am absolvit acum 15 ani, pentru a rezerva sala de sport pentru un meci de baschet cu prietenii. Nu de alta, dar vine frigul acusi si nu ma vad jucand din nou tenis la balon la -15 gr. C.

Intru pe la cancelarie, intalnesc oameni necunoscuti dar si profesori dragi, ma vad cu doamna directoare. Inevitabil dupa un schimb de amintiri si amabilitati deschid subiectul: cum pot inchiria pentru 1-2 ore, o data pe saptamana sala de baschet a liceului, de preferinta seara, dupa ce duc copii la culcare ?

Si astfel aflu ca e "simplu": trebuie sa depun o cerere, dupa care contabilitatea publica un anunt de licitatie intr-un ziar local, sunt anuntat sa cumpar caietul de licitatie cu vreo 20 de lei, sa aduc cateva acte ale firmei (daca vreau sa decontez, printre care si certificat de neurmarire fiscala), sa particip la licitatie peste doua saptamani, sa obtin aprobarea consiliului de administratie (in care am noroc ca e si profu' meu de mate), dupa care sa inchei un contract pe 4 ani ......

Saracii mei fosti profesori n-au nici o vina daca ministerul s-a decis sa asimileze in mod stupid inchirierea unei sali in scopuri recreative cu o adevarata achizitie de importanta cruciala pentru sistemul educational. Nu era mai simplu sa impuna un pret pe ora si atat ?

Astfel ca la randul meu, trebuie sa ii pun pe prietenii mei doritori de sport sa semneze acte aditionale prin care sa joace alaturi de mine pana in 2014. Dar asta numai dupa ce imi aduc o copie dupa buletin, o fisa fiscala pe anul trecut, un CV actualizat si sa treaca de un interviu de 3 ore cu administratorul scolii din care sa rezulte ca au o situatie familiara si financiara stabila.

Astfel ca in final am depus o cerere pe persoana fizica, am scapat (sau cel putin asa cred) de certificatul de neurmarire fiscala, dar tot trebuie sa particip la licitatie. Bineinteles ca nici acum inca nu stiu cat ma va costa sa inchiriez o sala de baschet pentru o ora pe saptamana.
Daca mai apare vreun maniac al sportului la licitatie si-mi strica apele?

Hai la un meci de tenis !

2009-09-03T16:36:00.002+03:00

In ultimii cativa ani am reusit ca sa practic tenisul saptamanal. Din pacate din comoditate (unii ar spune din cauza crizei) in ultimele 6 luni nu am mai reusit nici macar sa ma apropii de un teren de tenis, daramite sa mai merg si cu bicicleta pana acolo.

Asa ca m-am hotarat sa incep prin a convinge macar o parte din cei cu care am jucat la simplu sau la dublu (Adi, Catalin, Florin x 2, Marian, Marius, Traian si poate si pe nasu') sa ajungem in una din ultimele trei zile ale BCR Open Romania cand se joaca de fapt semifinalele si finalele turneului.

Poate cine stie la intoarcere revenim la vechiul si bunul obicei al unui abonament pe un teren, intr-o seara din saptamana dupa ora 9, cand se culca copii si sotiile ne dau o mica pauza.

Pentru amanunte despre turneu accesati link-ul http://bcropenromania.ro/2009/

Chibzuinta estompeaza criza

2009-08-14T01:05:00.005+03:00

Va recomand sa cititi urmatorul intervu acordat de un analist financiar reviste Magazinul Progresiv in martie, anul acesta. Iata doar cateva extrase:

"Suntem intr-o criza in forma de L, cu un varf undeva in T1 - T2 2010, cu ridicarea extrem de lenta, simbolica, in T3 - T4 2010 – care nu va crea o valoare foarte mare, dar va da un semnal ca am atins varful si iesim din criza, nu mai suntem in coborare. Dupa care, revenirea la nivelul T4 2007 – T1 2008, o vom atinge in 10 – 14 ani. Asta la nivel mondial."
"Romania va avea doua varfuri de cadere: T4 2009 – T1 2010 va fi primul varf, urmat de o crestere simbolica in T1 – T2 2010, dupa care va urma a doua cadere de inca vreo 4%, pentru ca va trebui sa decontam anii electorali 2008, 2009. Varful acestei a doua caderi va fi atins prin T3 - T4 2010. Speranta ar fi ca undeva in T4 2010 – T1 2011 sa inceapa cresterea, pentru ca tot dupa 10 – 12 ani sa atingem nivelul lui 2007."

"La scara individului aceasta criza a realizat o reintoarcere la niste valori de baza. Un exemplu extrem de simplu: a scazut numarul divorturilor in ultimele opt luni cu aproape 25% in tarile dezvoltate. Lumea a inceput sa vada familia ca pe o unitate pe care te poti baza, este un loc de confort."

"[...] uitandu-ma la istoria neamului romanesc, indiferent de care dintre cele trei tari vorbim, romanul nu are simtul luptatorului, Romania nu s-a dezvoltat decat sub dictaturi, ceea ce inseamna ca din Romania nu vor aparea lideri, nici la nivel corporatist, nici la nivel politic, nici la nivel social. Romania va fi un follower. Isi va gasi un canal in care se va aseza si se va duce cu fluxul."

Articolul il puteti citi in intregime in gasiti pe:

http://magazinulprogresiv.ro/exclusivonline/article/earticle_id/31

Probleme de matematica la micul dejun

2009-08-14T00:29:00.007+03:00

Saptamana aceasta am intreprins o scurta calatorie in cercul cu diametrul din ce in ce mai mic al calatoriilor pe care ti le poti permite intr-o perioada de criza pentru a ne potoli setea de apa de mare de care suferim in fiecare vara.

De unde sa stiu eu ca la un hotel de 4 **** din Mamaia voi rezolva probleme de matematica si voi aplica tehnici de supravietuire in timpul micului dejun inclus in pretul camerei? Iata cateva exemple:

1. Sa presupunem ca te afli in fata unui platou "plin" cu ultimele 3 felii de sunca tip Praga asezate artistic in mijlocul unui platou, iar in urma ta se mai afla doua doamne care asteapta cuminti la rand. Avand in vedere ca ai o greutate de peste 110 kg, cu cate felii de sunca iti vei "umple" farfuria ?

2. Daca sotia ta tine post, ce vei face daca singurele produse vegetariene sunt niste rosii si castraveti ratacite langa cele doua tipuri de branzeturi? apelezi sau nu la tot stocul de cutiute de dulceata de visine si paine prajita?

3. Pentru ca dimineata sa isi atinga apogeul, ai la dispozitie pana la 20 de minute sa poti sincroniza stocul de cafea cu cel de zahar la plic, avand insa de-a face cu o criza acuta de lapte condensat. Poti apela (a se citi "alerga") la cei trei chelneri care misuna prin sala foarte prinsi cu debarasatul si surprinsi de fiecare data de faptul ca s-a putut epuiza cafeaua de atatea ori.

Si sunt convins ca se pot da numeroase exemple de astfel de probleme fara rezolvare din folclorul turismului in "land of choice".

Din fericire criza va trece. Din nefericire, serviciile de pe litoral vor ramane la fel de "inclasificabile". Pacat de frumusetea Marii Negre.

Calatorii in cercuri concentrice

2009-08-13T11:15:00.004+03:00

In universul fiecaruia exista o serie de cercuri concentrice care ne traseaza niste limite imaginare ale vacantelor noastre:

- cercul cel mai indepartat cuprinde tinuturile unde ne-am dori sa ajungem (eu imi doresc sa fac o calatorie in jurul Pamantului impreuna cu jumatatea mea)

- cel mijlociu cuprinde limita pana unde ne permitem sa ajungem (cred ca oriunde in Europa imi permit sa ajung)

- cercul cel mai apropiat reprezinta locurile pana unde ajungem de fapt datorita constrangerilor logistice, financiare, vamale si de disponibilitate.

Eu as adauga si o dimensiune temporala si anume perioada de timp cat ne permitem sa stam in locurile pe care dorim sa le vizitam (2 zile la Paris sau 7 zile in Bulgaria ?).

Cert este ca in aceasta perioada, noi toti vedem cercurile concentrice restrangandu-si diametrele in jurul nostru: daca anul trecut mi-am permis sa ajung in Tenerife cu o oferta speciala, anul acesta am reusit performanta sa ajung numai 2 zile la Mamaia si alte cateva la Budapesta, iar anul viitor m-as multumi si cu Turcia.

Dar cu siguranta in urmatoarele week-end-uri ma veti gasi in Parcul Poiana. :-))

Si sunt sigur ca in ciuda crizei, limitele cercului meu cel mai indepartat se vor pastra: tot vreau sa fac acea croaziera in jurul lumii cu jumatatea-mi alaturi.

Am deschis Parcul Turistic Poiana, la numai 80 km de Iasi

2009-08-07T07:07:00.008+03:00

Dupa o perioada in care a ramas in conservare, Parcul Turistic Poiana isi redeschide portile astazi in urma unei investitii proprii de peste 500,000 ron a firmei Comur, administrata de d-l Sorin Coteanu (socrul meu).
Parcul turistic POIANA este situat in Parcul dendrologic Poiana, com. Deleni (din Harlau se face stanga spre localitatile Maxud-Deleni-Poiana), la 80 km de Iasi.sau circa o ora de mers cu masina. Suprafata parcului dendrologic este de 7.7 ha, iar parcul turistic utilizeaza 1.5 ha, incluzand si un mic lac de acumulare.
In cadrul natural deosebit al parcului dendrologic Poiana, turistii vor beneficia de cazare in regim de 3 stele in casute de lemn cu grup sanitar propriu, in cabana sau in casute tip camping. Bazat pe o bucatarie traditionala, in cadrul parcului exista un restaurant cu o capacitate de 70 de locuri si o terasa – berarie. De asemenea, turistii se pot relaxa pe un teren pentru activitati sportive sau in plimbari pe aleile de promenada din jurul lacului.
Departe de stresul cotidian, in parcul turistic Poiana gasiti servicii de bun simt si un mediu de calitate in care sa va relaxati si sa va umpleti de energie.
Datorita unui microclimat propiu dat de padure si de lac, temperatura in cadrul parcului turistic este cu 6-7 grade Celsius mai redusa decat in aglomerarile urbane, fiind astefel o solutie la indemana pentru perioadele de canicula.
TARIFE SERVICII CAZARE
· 120 ron / noapte /camera pentru casutele din lemn in regim de 3 stele
· 80 ron / noapte /camera pentru camerele din cabana
· 40 ron / noapte /camera pentru casutele tip camping
Rezervari pe site http://www.parcul-poiana.ro/ sau la tel. 0722-637.248

Articol din Financiarul.ro - Piata cladirilor de birouri din Iasi si din Moldova

2009-07-13T17:40:00.004+03:00

Din suprafaţa totală de aproximativ 100.000 metri pătraţi de spaţii de birouri existentă sau în curs de finalizare, în Iaşi, circa 40.000 metri pătraţi sunt liberi şi riscă să rămână neînchiriaţi chiar şi anul viitor, în condiţiile actualei crize economice. Ritmul de ocupare cu chiriaşi a clădirilor de birouri a încetinit şi urmează un an 2010 şi mai greu. Din studierea pieţei ieşene de spaţii de birouri reiese că circa 40% din oferte vor rămâne fără clienţi. Vorbim de circa 40.000 mp disponibili, în cursul anului viitor.”, ne-a declarat Dan Zaharia, managerul firmei de consultanţă Extind.

Restul articolului pe http://www.financiarul.ro/2009/07/10/suna-a-pustiu-prin-cladirile-de-birouri-din-moldova/

Sindromul sefului de la Bucuresti

2009-06-20T23:31:00.008+03:00

Definitia acestui "sindrom" se aplica in cazul celor care cauta o locatie pentru un nou magazin ce trebuie deschis intr-un oras X, oras a carei traversare dintr-un capat intr-altul dura ceva mai putin decat o melodie de pe CD.

Astfel, ca un stereotip, acea locatie trebuia sa fie neaparat pe drumul principal din oras, drum care intra dinspre Bucuresti si iese spre urmatorul oras principal, astfel incat orice sef de la Bucuresti in momentul in care viziteaza zona sa poata fi in stare sa gaseasca magazinul fara sa sune la centru.

Desi aceasta pozitionare poate parea logica la prima vedere, e posibil ca datorita acestui sindrom, sa fi fost ratate strazi mult mai intens circulate si mult mai potrivite pentru acel concept de magazin.

De asemenea, anumite localitati nu au vadul comercial principal in zona centrala sau pe axul central, ci in anumite cartiere sau pe strazi semi-centrale, dar pe care doar un localnic le stie. Din viteza masinii de manager nu se pot vedea aceste particularitati.

Datorita presiunii de dezvoltare a unei retele de magazine la nivel national, acel oras X reprezinta doar un punct pe planul de dezvoltare sau pe harta directorului national si timpul nu permitea luxul intelegerii in profunzime a dinamicii vadului comercial din acel oras.

In aceasta perioada au loc relocari/inchideri de magazine nu numai datorita crizei, chiriilor mari si proprietarilor inflexibili cat si a pozitionarii mediocre/neadaptate a respectivei locatii, sau a "sindromului sefului de la Bucuresti"

Parcul turistic Poiana - la numai o ora de Iasi

2009-06-10T15:09:00.007+03:00

Iata ca o noua destinatie de petrecere a timpului liber apare din luna august la numai o ora de mers cu masina din Iasi in urma unei investitii a socrului meu.

Astfel de destinatii le poti numara pe degetele de la o singura mana, de obicei trebuind sa conduci peste 3 ore ca sa evadezi in week-end din Iasi spre Vatra Dornei sau Lacu Rosu.

E vorba de complexul turistic Poiana, din cadrul parcului dendrologic Poiana, com. Deleni (langa Harlau), jud. Iasi.

Cazare in casute de lemn de 3 stele (cu grup sanitar propriu), lac pe care se poate pescui sau plimba cu barcuta, un mic de teren de fotbal/volei, restaurant, terasa, cateva hectare de padure la doi pasi, alei de promenada.

Mai multe amanunte pe http://www.parcul-poiana.ro/

V-O-L-U-M scenarii evolutie criza

2009-06-04T12:33:00.005+03:00

Am citit in revista Money un articol de Daniel Apostol (Slabiciunea socialismului corporatist), in care se specula despre CUM se va redresa economia mondiala

- scenariul optimist ("V"): dupa o cadere abrupta, se atinge un punct minim, dupa care urmeaza o panta de redresare rapida

- scenariul moderat ("U"): dupa punctul de minim urmeaza o perioada de reaprindere a motoarelor si abia dupa aceea vine redresarea.

Dar ce ne facem daca pentru Romania va fi valabil scenariul pesimist "L", in care dupa punctul critic de minim urmeaza o redresare plapanda, de depresiune economica de durata? Aveti alaturi un grafic luat de pe blogul unui prieten, care trateaza si natura psihologica a unei crize cu treceri rapide de la euforie la depresie.

Ar mai fi un scenariu de tip "M", care il putem vedea si in Romania, daca e sa ne luam dupa euforia comunicatelor guvernamentale: luna aprilie a fost luna cu cele mai mari incasari bugetare (oare au uitat ca acum se aduna o serie de impozite trimestriale de la microintreprinderi?), somajul e relativ constanta (dar in acelasi timp se preconizeaza inca 500,000 de someri noi pana la sf. anului, ceea ce inseamna o dublare fata de inceputul lui 2009).

Un partener de afaceri din Galati cu care discutam zilele trecute, imi spunea ca scenariul "L" are si o varianta de cosmar => scenariul "O", in care rataciti fiind in tranzitia capitalista batem pasul pe loc si nu invatam din greselile trecutului.

Cert e ca apogeul crizei e inca in fata (multi cred ca daca trecem de vara, o sa trecem si de criza, dar poate ca e cam empirica aceasta abordare).

Retail Innovation Conference

2009-06-01T00:42:00.008+03:00

La mijlocul saptamanii trecute, cu sprijinul unui prieten, am avut oportunitatea sa particip in Bucuresti la prima parte a Retail Innovation Conference organizata de EvenSys la Hotel Marriott.

De obicei la astfel de conferinte incerc sa obtin doua lucruri: idei noi si energizare pozitiva. Pot spune ca si de aceasta data cred ca am reusit sa imi ating scopul.

Cateva elemente pe care le-am retinut:

- market needs a reboot

- suntem mai bogati decat eram acum 5 ani, deci de ce credem ca suntem in criza?

- in momentele de criza, atat retailerii cat si producatorii isi identifica adevaratele slabiciuni.

- 2.5% dintre clienti (promotori) aduc 80% din vanzari (atat prin propriile achizitii, cat si prin promovarea/recomandarea ferventa catre alti potentiali clienti)

De remarcat cateva prezentari:

- Adrian Alexandrescu (Interactions)

- Gabriela Cretu (Ursus)

- Stefan Kolle (Futurelab)

- Robert Zanescu (Zephyr Group, ex-Starfoods-Pepsico)

Site-uri de vizitat: http://www.retailconference.ro/, http://www.adrianalexandrescu.ro/, http://www.futurelab.net/

Real Viena - pulsul imobiliarelor est-europene

2009-05-20T16:19:00.010+03:00

Daca aveti timp si disponibilitate va recomand o scurta vizita la targul imobiliar Real Vienna de saptamana viitoare (26-28 mai 2009). Intrarea e intre 260-299 euro/persoana in functie de modalitatea de achizitie (online sau direct la ghiseu).

Avand in vedere de proportia in sistemul bancar romanesc a bancilor austriece (ERSTE, Raiffeisen, Unicredit prin Bank of Austria) dar si de prezenta pe piata imobiliara din Romania a unor puternice fonduri de investitii imobiliare (Immoeast, CA Immo etc.), cred ca de la Viena pot veni anumite semnale mai clare despre criza, tendinte si de "road to recovery", vorba celor de la CNN.

Diferente fata de anii trecuti vor fi cu siguranta printr-o prezenta mult mai putin opulenta a rusilor, printr-o infatuare redusa a austriecilor care vad in dezvoltarea regionala o datorie istorica in cadrul granitelor fostului imperiu habsburgic, dar si printr-o prudenta mai mare la a speakerilor la conferintele organizate in cadrul expozitiei.

Pana atunci puteti vizita virtual expozitia direct pe http://www.realvienna.com/

Lectii despre Criza Financiara Globala (GFC)

2009-05-08T10:38:00.004+03:00

Am gasit pe site-ul Eurointelligence o suita de articole scrisa de Satyajit Das, un consultant de risc, autor al cartii "Traders, Guns & Money: Knowns and Unknowns in the Dazzling World of Derivatives" (2006, FT-Prentice Hall). E vorba de "Lectii despre GFC (Criza Financiara Globala)".

Sunt 3 parti (pentru articolul complet, intra pe fiecare link de mai jos in parte)

1. The end of Ponzi prosperity - in care autorul descrie cum s-a construit in ultimul deceniu o prosperitate aparenta pe baza unor jocuri Ponzi (de tip piramidal)

2. Whatever it takes - se discuta despre incercarile de a institui o confuzie intre datoriile guvernamentale cu cele din domeniul privat

3. Built to fail - in care sunt puse sub semnul intrebarii modelele economice care proslaveau cresterea economica accentuata pe baze financiare in loc sa puna baza pe cresterea economiei reale.

Din Budapesta par avion (partea a doua)

2009-05-07T22:32:00.009+03:00

Pentru prima parte apasa aici.

Tot din punct de vedere imobiliar, nu am gasit aberatii de PUZ modificat pe bunul plac al vreunui "investitor". Nu am vazut blocuri de 4 nivele in zona de vile, nu am vazut cladiri de 30 de nivele in centrul istoric al orasului, unde nimic nu depasea ca inaltime cladirea Parlamentului si a catedralei Sf. Stefan.

In malluri nu erau spatii comerciale cu mesajul "opening soon", si maxim 2-3% din mall era in reamenajare, ceea ce e un procent decent. Pe Vaci utca, cea mai faimoasa strada comerciala a Ungariei, un singur spatiu era de inchiriat.

Nu e de mirare, intrucat cred ca exista si inainte de criza un nivel rezonabil al chiriilor. Inclusiv pe piata imobiliara, intr-o zona a Budei echivalenta cu Copoul din Iasi, un apartament de 3 camere se inchiriaza mobilat cu 4-500 de euro, iar o casa cu 1,500 mp teren cu 7-800 de euro pe luna.

Fiind primul week-end de mai ma asteptam sa vad o multime de oameni la iarba verde, la gratare. Ei bine, surpriza: nici macar un singur foc in padure, nimic. In primul rand nu este voie sa se faca foc in padure, si acolo regulile sunt reguli; in al doilea rand prefera sa se odihneasca sau sa mearga cu masina cat mai departe de oras.

Sa vorbim si de taxi-uri: e mai ieftin sa comanzi un taxi pe telefon decat sa-l iei pe cel din fata ta din statia de taxiuri (desi prin centrala ti-l va trimite exact pe cel din fata ta). Dar vreau sa mentionez doua aspecte ce mi-au placut: poti comanda un taxi la ora fixa cu cateva zile inainte, si culmea e ca vei avea surpriza placuta sa ajunga cu 10 min inainte de ora programata, cand tu esti inca cu cafeaua in mana facandu-ti bagajele; al doilea aspect este ca de oriunde din Budapesta ai pleca spre aeroport (care e cam a 15 km de oras), nu vei plati decat o taxa de transfer care e de circa 20 de euro si nu mai mult (5,500 forinti). Deci fara pirati si jecmaneli pe ultima suta de metri inainte de parasi tara.

Si din nou, sunt surprins de fiecare data ca poti vorbi romaneste peste tot (in taxi, la metro, la muzeu, la restaurant, la mall), si desi esti recunoscut imediat ca fiind din Romania, atitudinea ramane la fel de amabila ca si atunci cand comunicai in engleza.

M-am intors acasa mandru cu revista ce circula in toata reteaua aeriana MALEV care avea pe coperta Palatul Culturii din IASI (in maghiara JASZVASAROM) si cateva pagini de prezentare a orasului nostru.

Mai sunt multe de zis, si bune si rele, dar va invit sa le descoperiti pe cont propriu, acum ca suntem la o ora si 20 de minute mai aproape de viitor, civilizatie si de Europa.

Inca de acum aproape 10 ani cand am ajuns pentru prima data in Budapesta, am ramas tot la parerea ca Budapesta este al doilea oras dupa Iasi in care as locui, as munci si m-as distra cu placere. Tot respectul meu.

Din Budapesta par avion (prima parte)

2009-05-05T00:16:00.010+03:00

Daca nu stiati de vreo luna s-a inaugurat o cursa directa Iasi-Budapesta operata de MALEV (Tarom-ul unguresc). Si la vreo 125 euro biletul dus-intors cu toate taxele incluse e rezonabil.

Asa ca am reusit in acest week-end prelungit sa ajungem la Budapesta cu un buget de criza si chiar sa ne si intoarcem.

Si as avea multe de povestit: de la camera cu infrarosii de pe aeroport care iti "citea" temperatura si daca era peste 38 gr. C erai invitat sa fii consultat de o echipa medicala sa nu cumva sa suferi de gripa porcina si pana la oala de tuci de pe malul Dunarii in care un bucatar mustacios prepara la un foc de lemne o supa de peste traditionala.

Strict economic, Ungaria nu sta bine la cifre: somaj de peste 10%, devalorizarea forintului cu peste 20% vs. euro in ultimele 6 luni (de la 240 la 250 HUF/EURO), grad imens de indatorare al statului (rate de pana a 40% din PIB).

La fata locului insa lucrurile stau normal: multi turisti de pe toate continentele, un aeroport nou (Ferihegy 2), foarte putine spatii comerciale goale de inchiriat, concerte cu artisti celebri (ex. AC-DC, Lenny Kravitz etc.), restaurante cu bucatarie traditionala dar si tip fusion, circulatie calma fara claxoane si flash-uri din faruri, mall-uri pline de cumparatori, proiecte imobiliare faine (mai ales mici vile cu 3-4 apartamente pe dealuri impadurite cu vedere la Dunare, care au drum asfaltat, gradina verde si toate utilitatile).

Explicatie e simpla: avand in vedere ca febra imobiliara in Ungaria tine de aproape 10 ani, criza globala i-a prins intr-o faza de sfarsit de adolescenta pregatindu-se de bac, pe cand in Romania suntem la gradinita, invatand sa numaram pana la 100.

Analiza prezenta retaileri internationali in Romania

2009-04-25T23:30:00.008+03:00

Conform celor de la Magazinul Progresiv, aceasta ar fi situatia retailerilor internationali care activeaza in Romania. Conform datelor existente in martie 2009, in Romania exista un total de 466 de magazine. Spre comparatie, retailerii internationali aveau deschise in 1.222 magazine in Ungaria, 248 in Serbia, 226 in Croatia si numai 69 in Bulgaria.
Daca e sa facem o comparatie cu Ungaria ca sa stim ce urmeaza, in Romania lipsesc pe segmentul de hypermarket: TESCO (90 de unitati in Ungaria) si INTERSPAR (29 HU); pe segmentul supermarket: MATCH (122 HU), iar DM Drogerie Market e abia la inceput in Romania (210 HU); pe segementul discounter lipsesc ALDI (44 HU) si LIDL (109 HU), dar care in prezent achizitioneaza terenuri pregatind o deschidere simultana fulminanta a circa 100 de magazine in 2010-2011.

CASH & CARRY: Metro 24, Selgros 17
HYPERMARKET: Auchan 7, Carrefour 23, Cora 3, Real 20, Kaufland 40
SUPERMARKET: Albinuta 9, Carrefour Express 19 (incl. Artima), Billa 34, DM Drogerie Markt 11, G'Market 6, Interex 11, La Fourmi 4, Mega Image 36, Spar 16
DISCOUNTER: Lidl 0, Minimax 17, Penny Market 55, Plus Discount 72, Profi 42

Ca si grupuri de retaileri, clasamentul prezentei in Romania arata astfel:

Rewe cu 120 de magazine Selgros, Billa, Penny Market si XXL Penny Market
Delhaize cu 108 magazine Cora, Profi, La Fourmi, Mega Image, Albinuta
Tengelmann cu 72 magazine Plus Discount

In ciuda crizei actuale, datorita scaderii drastice (cu circa 75%) a preturilor la terenuri ne asteapta un boom de deschideri urmand ca la sfarsitul lui 2009 sa depasim 500 de magazine apartinand unor grupuri internationale de retaileri, iar in 2011, vom trece de 1,000.

Statistica si Politica

2009-04-21T15:23:00.007+03:00

Asa cum ma asteptam nici saptamana aceasta nu s-a castigat potul cel mare la Loto 6/49. E si normal, mai e pana la alegerile europarlamentare din iunie 2009. Si mai e nevoie de bani la buget dar si de un incentiv de milioane de euro ca sa iesim din casa si sa ne prezentam la vot.

In imaginea alaturata aveti repartitia pe saptamini a extragerilor castigatoare, marcate cu verde, si a celor necastigatoare, marcate cu rosu intre 1998-2005. Se observa o pronuntata schimbare a culorii dominante incepind cu anul 2000 si accentuata in anii urmatori. Practic potul cel mare se castiga doar de 6-7 ori pe an, in loc de 35-40 cat era pana in 2000.

Va recomand un articol din Cotidianul din 2006:

"In ultimii patru ani, frecventa cistigurilor la 6 din 49 s-a prabusit, contrar legilor statisticii. Desi numarul de variante jucate a ramas constant, castigatorii sunt de cinci ori mai rari decit in perioada 1998-2000. Prin tehnica reportului, Loteria Romana si-a marit cistigurile de 15 ori. Poturi mari au fost "nimerite" in preajma evenimentelor politice."

Cum sa scapi de impozitul forfetar ...

2009-04-14T23:19:00.006+03:00

Firmele din retail si turism pana la cele din industria hoteliera sau din cea a mobilei pregatesc strategii pentru a evita noul impozit forfetar impus de Ministerul Finantelor si planuiesc transferul activitatilor pe PFA sau chiar lichidarea businessului si mutarea lui intr-o tara cu o fiscalitate mai blanda, potrivit datelor centralizate de Business Standard.

Consultantii in afaceri spun ca societatile cu pierderi sau cu profit zero isi vor reduce veniturile impozabile, taind mai putine facturi, vor raporta cifre de afaceri mai mici, iar unele dintre microintreprinderi vor fi inchise si isi vor transfera activitatea pe persoana fizica autorizata. Impozitul ce urmeaza sa intre in vigoare de la 1 mai va fi platit de catre orice firma din Romania, indiferent de domeniul de activitate, exceptie facand doar societatile din sectorul de productie, din industrie si agricultura.
Alte metode pentru a evita impozitele, mai ales intr-o perioada de criza ce se acutizeaza pe zi ce trece, se refera la transferul sediului social si al activitatii in alte tari, precum Ungaria sau Bulgaria (tara cu o cota unica de 10%). De altfel, majoritatea consultantilor se asteapta ca firmele sa faca disponibilizari tocmai pentru a diminua din costurile cu plata contributiilor de asigurari sociale si pentru a putea plati acest impozit.

O solutie mai putin drastica si, pe de alta parte, mult mai ieftina decat desfiintarea firmei este suspendarea activitatii acesteia, potrivit consultantilor.

Sursa: Business Standard.

Semneaza petitia: "Spuneti NU initiativei Guvernului de a impozita lunar microintreprinderile cu minim 540 de lei"

2009-04-09T11:57:00.007+03:00

Introducerea impozitului forfetar ar fi o masura tardiva, statele europene in care se aplica acest sistem, incercand, in conditiile crizei financiare, sa elimine aceasta metoda de impozitare, dupa cum spune presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru.
Microintreprinderile vor fi obligate din luna aprilie 2009 sa plateasca trimestrial un impozit minim de 1.625 lei, in cazul in care suma datorata statului nu depaseste aceasta valoare, au declarat agentiei Mediafax surse ministeriale. Aceasta inseamna un impozit lunar de de minim 540 lei.
Semneaza petitia: "Spuneti NU initiativei Guvernului de a impozita lunar microintreprinderile cu minim 540 de lei".

Pentru a semna petitia "Spuneti NU initiativei Guvernului de a impozita lunar microintreprinderile cu minim 540 de lei", va rugam sa completati formularul urmator. Va amintim faptul ca, pentru credibilitatea semnaturilor, si, implicit, a petitiei semnate, corectitudinea si seriozitatea informatiilor si comentariilor postate pe site sunt esentiale. Ele contribuie in mod clar la consolidarea mesajului transmis prin intermediul unei petitii. Pentru ca procesul de semnare a petitiei sa fie finalizat, veti primi un e-mail in cateva minute pe adresa furnizata. Este necesar sa urmati un link din continutul acestui e-mail pentru a finaliza semnarea petitiei.

Daca vreti ca si alte persoane sa afle despre aceasta petitie, le puteti trimite urmatorul link: http://www.petitieonline.ro/petitie-p48923053.html

De la IT la fertilizare in vitro

2009-03-29T23:42:00.010+03:00

Acum circa un an si jumatate, in toamna lui 2007, cand am agreat sa ofer consultanta imobiliara pentru proiectul TUDOR Office Center, targetul de clienti-chiriasi in care am crezut a fost unul foarte clar: birouri de software, back-office, call-center, sau mai pe scurt BPO (Business Process Outsourcing); astfel ca toate eforturile mele s-au canalizat in acea directie.

Iata ca insa, saptamana trecuta am atras un client dintr-un domeniu absolut surprinzator, daca e sa ma uit pe planurile initiale: un centru de fertilizare in vitro si operatii tip one-day surgery. E o firma israeliana care are inca doua centre in Europa Centrala si de Est: in Slovacia (din 1999) si in Cehia (din 2005).

Dincolo de diversificarea tipologiei din clienti din cladire, multi alti factori au trebuit sa fie luati in calcul si in cele din urma implementati: asigurare acces ambulanta, lift medical, mai multe toalete (fiecare rezerva urmand sa aibe cate una), camere speciale (sala operatorie, sala de frig etc.).

Cred ca acest centru va avea un impact pozitiv si asupra formelor de retail de la parter (magazin de presa, banca, farmacie, cafenea). Mixul de vizitatori s-a modificat si el; in fond vorbim de operatii de fertilizare de circa 1,500 euro.

Si bomboana de pe tort am primit-o cam la o ora dupa ce am trimis un mini-comunicat de presa catre mai multi prieteni si cunostinte. Unul dintre ei ma suna si imi spune: "E pe bune informatia? Cand se inaugureaza centrul de fertilizare?". Eu intreb: "Pai nu ai deja un copil? Mai incerci sa faci unul? Deschiderea centrului e in iunie, cred". Amicul zice: "Nu, e pentru un coleg care tocmai se pregatea sa plece la Bucuresti sa inceapa procedurile; dar daca se deschide clinica in Iasi, mai asteapta. De fapt cred ca am vreo 3 colegi care vor sa recurga la aceasta procedura."

Concluzia e ca faptul oamenii continua sa-si doreasca copii, indiferent de criza, context economic, curs euro, scandaluri politice etc. Iar eu nu pot decat sa ma bucur ca alaturi de IT-isti de la etajele superioare, la primul etaj 1 i-am adus pe cei de la Iscare.

Campania "România prinde Rădăcini" va ajunge pe 27 martie la Iaşi

2009-03-19T17:22:00.004+02:00

Campania “România prinde rădăcini” ajunge şi la Iaşi vineri, 27 martie 2009. 25.000 de puieţi de salcâm, pin negru şi sălcioară vor fi plantaţi vinerea viitoare pe un teren de aproximativ cinci hectare de la marginea oraşului.

Iaşiul este cea de-a treia destinaţie a campaniei România prinde Rădăcini din aceasta primăvară. Municipalitatea şi Consiliul Judeţean Iaşi se vor implica direct în această acţiune. Pentru împădurirea din această primăvară se vor folosi specii care asigură regenerarea terenului: pin negru, salcâm şi sălcioară.

Ieşenii care vor să participe la acţiune sunt aşteptaţi vineri, 27 martie, pe B-dul CA Rosetti, la iesirea din Iaşi. Inscrierile se fac pe internet, la adresa http://www.maimultverde.ro/.
În şedinţa extraordinară de la începutul săptămânii viitoare, primarul va supune aprobării consilierilor locali un proiect privind trecerea terenului din C.A. Rosetti în regim forestier.

Fotografiere panoramica la nivel de strada

2009-03-17T19:01:00.008+02:00

Si iata cum putem vedea selectand o strada intr-un unghi de 360 gr. o imagine de acum circa 1 an in cateva din orasele importante din tara la nivel de strada. Daca ar fi actualizat in timp real, ar fi visul oricarei agentii imobiliare sau serviciu de detectivi.

Pur si simplu selectati un oras pe http://www.norc.ro/ si deplasati balonul rosu pe strada care va intereseaza, apoi cu sagetile rotiti-va stanga-dreapta. Aveti si optiunea de zoom. Eu am verificat pe Iasi si functioneaza.
Imaginile puse la dispoziţia vizitatorilor sunt realizate pe baza unei tehnologii proprietare de producere de panorame geo-referenţiate la nivel de stradă. Tehnologia constă în utilizarea unor autovehicule pe care s-a montat câte un dispozitiv proprietar de fotografiere panoramică, bazat pe 10 camere fotografice corelat cu un sistem de poziţionare globală (GPS) cu corecţii (DGPS). Acoperirea actuală : România - Bucureşti, Ploieşti şi Valea Prahovei, Constanţa şi litoral, Braşov şi Poiana Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Piteşti, Târgovişte.

Comunicatul lor suna sec: "NORC, prin intermediul grupului de site-uri norc.ro, norc.at, norc.cz, norc.sk, norc.pl, mappi.ru este primul serviciu web "Fabricat în România", ce permite vizitatorilor să realizeze plimbări virtuale prin oraşe din Europa Centrală şi de Est, utilizând un sistem de navigare între imagini panoramice realizate la nivel de stradă, sistem cunoscut şi sub denumirea de street-view sau street-level imaging."

Aeroport pentru Moldova: modelul Koln-Bonn

2009-03-16T12:59:00.010+02:00

De mai multi ani, autoritatile locale se chinuie sa dezvolte cumva aeroportul din Iasi si sa-l transforme intr-un nod regional de comunicatii (v. foto). Probleme precum extinderea pistei, sub-finantarea, interesele imobiliare obscure, apropierea de oras au blocat acest proiect. Zilele acestea se afla pe masa Guvernului o hotarare care insa doar va restarta proiectul fara insa a identifica surse clare de finantare. Pe termen scurt e doar o masura cu iz electoral.

Pista de numai 1,800 m este construita din 1969, iar de atunci nu s-a mai adaugat nici un metru, aceasta lungime fiind suficienta doar pentru avioanele cu elice cu pana la 100 de calatori.

Ultima companie sosita la Iasi, Malev Ungaria a cautat un tip de avion care sa se potriveasca pistei de la Iasi, dar care sa fie si viabila economic. Dar fenomenul la moda, companiile low-cost, a ocolit Iasi-ul. Mai mult se pare ca BlueAir e in negocieri cu Aeroportul Bacau pentru extindere si modernizare terminal.

Propunerea mea este ca IASI-ul sa gandeasca un aeroport regional pentru regiunea de Nord-Est, cu un trafic anual de peste 500,000 de calatori (fata de aproximativ 30-50,000 cat e in prezent), amplasat langa o sosea europeana si la maxim o ora de condus de mai multe resedinte de judet.

Ca model putem prelua amplasarea aeroportului KOLN-BONN (aflat intre cele doua orase), iar ca amplasare ar fi undeva intre Targu Frumos si Sabaoani-Roman. Distantele ar fi de sub 80 km fata de Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Piatra-Neamt si Bacau, cu un "cachement area" de peste 2,000,000 de locuitori.

Cu un aeroport puternic si o infrastructura corecta zona poate fi un catalizator pentru mai multe directii de dezvoltare:

- turismul in nordul Moldovei

- drumul expres / autostrada Moldova-Transilvania

- linia feroviara poate fi folosita pt. curse directe catre orasele mentionate

- dezvoltarea unui aeroport modern de la baza si folosirea aeroporturilor existente ca rezerve

- sansele de finantare din partea Uniunii Europene ar fi mult mai mari la nivel de regiune de dezvoltare decat la nivelul unui judet.

Poate ca ar fi timpul sa gandim la nivel regional si e posibil ca zona sa creasca mai puternic decat daca ne chinuim sa extindem cateva aeroporturi local (Suceava, Iasi, Bacau).

La final va recomand si un articol scris de Marius Ghenea referitor la mega-proiectul aeroportului din sudul Bucurestiului.

Despre Mall (partea a doua)

2009-03-12T10:24:00.010+02:00

Pentru prima parte apasa aici.

Am realizat ca de cateva luni imi tin marea majoritate a intalnirilor si negocierilor in cafeneaua din MALL, acest concept inghitind astfel si functia de office sau de sala de meeting/conferinta.

Cu un laptop, camera web, o imprimanta portabila, o conexiune wireless gratuita, sau un modem HDSPA/3G poti rapid negocia un contract, verifica planuri si oferte comerciale.
Alaltaieri am stabilit o intalnire la un mare hotel din centrul orasului la ora 11 si urma sa servesc ceva de genl brunch (nici mic dejun, nici pranz). Surpriza, insa, ora era nepotrivita: in restaurantul principal, chelnerii tocmai isi reveneau dupa agitatia de la micul dejun (care pentru un hotel de business e masa principala a zilei), restaurantul de la ultimul etaj, deschidea abia la 12, barul de la receptie se deschidea numai seara ...

Asa ca solutia imediata a fost: hai la "biroul" din MALL ! Unde am gasit de toate: si ceai si cafea si sandwich cu ton si capac peste toate aveam si 50% reducere la cafea pana la ora 13.

Muzica pentru o atmosfera faina

2009-03-01T01:34:00.003+02:00

Pentru o atmosfera faina, va invit sa ascultati melodia de mai sus => "Xavier Naidoo & Söhne Mannheims - Und Wenn Ein Lied"

Versurile suna cam asa:

"und wenn ein lied meine lippen verlässt,
dann nur damit du liebe empfängst.
durch die nacht und das dichteste
geästdamit du keine ängste mehr kennst ..."

Criza in imagini si cuvinte

2009-02-23T22:00:00.010+02:00

Nu este despre conspiratii, masoni sau altele de genul asta aparute in ultimul timp, ci este adevarul, oamenii sunt LACOMI! (de la Paul P.)

De asemenea puteti citi cateva articole la subiect pe http://acasandrei.finantare.ro/

The Crisis of Credit Visualized from Jonathan Jarvis on Vimeo.

Cu husa sau fara husa?

2009-02-22T14:37:00.003+02:00

De cativa ani a inceput aceasta moda a imbracarii scaunelor in huse pentru a da un aer "de sarbatoare" salii de restaurant. Atunci la inceput, poate ca aceasta moda avea si o latura estetico-practica, scaunele fiind uzate, salile prost luminate, ca de dinainte de Revolutie.

Dar intre timp, restaurantele existente s-au renovat, toate si-au cumparat scaune noi, elegante, asortate la coloristica salii in general. Pe langa cele existente, s-au deschis insa si multe restaurante noi. Este si pacat sa le imbraci cu niste huse pale care au supravietuit unui numar de evenimente.

Mai mult decat atat, dincolo de cosmarul logistic (spalare, inlocuire datorita uzurii sau mancarii scapate, adaptare la scaunele unuii anumit restaurant), mobilierul imbracat cu huse imi dau si o impresie de casa parasita, bantuita de fantome.
Exista optiuni de decorare discreta a salii fara neaparat sa trecem in partea kitsch-ului, ca de exemplu cu buchete mici de flori, cu cateva fasii de organza (v. foto). Astfel incat poate ca moda huselor ar putea sa dispara usor, usor.

Tot din categoria kitsch va mai pot enumera cateva "efecte speciale": perdelutele de lumini care se pun in spatele mesei mirilor si nasilor, fantani de sampanie cand nimeni nu bea sampanie, fantani de ciocolata pentru murdarit maini si rochii, intreruperea valsului miresei de marsul pt. vreun musafir intarziat, furatul miresei si dusul ei in vreo discoteca plina de fum sau pe scena unui concert, aducerea miresei inapoi la restaurant dupa minim o ora.

Deci intrebarea zilei ramane "cu husa sau fara husa ?"

Imperatoria

2009-02-16T02:56:00.004+02:00

Si astfel am participat la inceput de februarie si la primul nostru targ de nunti din 2009 o intreaga echipa de licentiati: 1 farmacist, 1 fizician-doctor, 5 economisti din care 2 MBA-isti.

Cert este ca a fost antrenant, am vorbit cu sute de persoane si am stabilit legaturi cu peste 50 de viitori miri din 2009 si chiar 2010.

Am lansat si doua site-uri:

- flori pentru nunti: www.imperatoria.ro

- filmare, fotografiere si sonorizare: www.arenatrade.ro

Intr-un cuvant am facut deja un pas important in inceperea acestei afaceri, iar in aceste urmatoare cateva saptamani avem de consolidat noile contacte si sa ne umplem cat mai multe week-end-uri din acest an.
Imperatoria - regina plantelor, este foarte cunoscuta datorita proprietatilor sale remarcabile in Alpi(se afla la altitudini de pana la 2000 de metri) si chiar in vaile elvetiene, unde este denumita "regina plantelor".
Legenda spune ca romanii o priveau ca pe o planta miraculoasa, din moment ce avea puterea "sa faca orbii sa vada din nou". Denumirea sa in latina, "ostruthium", provine de la grecescul "onstranthium" care inseamna putere suprema. Intrucat denumirea adoptata initial Belladonna este folosita intens de business-uri de diverse facturi, am hotarat ca firma sa fie denumita IMPERATORIA.

Invitatie la Karousel

2009-02-15T14:26:00.011+02:00

mesaj de la Cornel Marian: pentru cei care nu mai au deasupra canapelei rapirea din serai cadou de la soacra; pentru cei care au rezistat sa-si umple peretii cu kitchuri, postere ikea si tapet chinezesc; pentru cei care nu cred ca fotografiile din vancanta puse pe pereti reprezinta arta contemporana; pentru cei care nu cred ca o seara la frateli merita mai mult decit o lucrare de arta; pentru cei care nu cred ca galeria de arta contemporana este parte din galeriile carrefour; pentru cei care au decenta sa accepte ca mai au de invatat chiar si in materie de arta fotografica; pentru cei care nu cred ca dragos lumpan, cosmin bumbut sunt handbalisti la minaur baia mare; pentru cei care stiu ca a fi crisbasan in taschen nu inseamna sa joci la borussia dortmund am lansat galeria KAROUSEL – fotografie de arta, lucrari de arta contemporana de privit, de admirat, de inspirat, de socat, de investit, de colectionat, de luat acasa. nu am renuntat inca la Oresa si private equity dar o sa ma gasiti destul de des prin galerie.

Cat dai sa te angajez la mine?

2009-02-11T20:46:00.012+02:00

Am asistat saptamana aceasta la o secventa de interviu pentru un job, iar pe final una din intrebari a sunat putin cam ciudat: "Cat dai sa te angajez la mine?"

Cel ce lua interviul avea o functie dubla de CEO si de actionar majoritar la firma angajatoare. Se citea pe fata lui ca folosea acea intrebare intrucat vroia sa socheze putin candidatul, sa-l scoata din carapace, dar, cel mai important, cred ca vroia sa vada intr-o lumina puternica motivatia potentialulului angajat de a lucra in firma lui.

Dar sa revin la intrebarea: "Cat dai sa te angajez la mine ?" Bineinteles ca nu vorbim de spaga, sau de vreo gaina si o sticla de tuica de pus in portbagajul patronului. Parafrazand intrebarea ar suna cam asa: "ce ai fi in stare sa faci sau sa sacrifici ca sa obtii acest job?".

Noul angajat doreste din prima masina, laptop, mobil, diurna, cazare la minim 3 stele, traininguri, reduceri, asigurare, team-building-uri, bonusuri, vacante, si bineinteles salariu (daca se poate minim 1,000 euro).

Dar situatia se schimba abrupt in contextul actual, in care se reduc bugete, se ingheata posturi, se diminueaza salarii, se taie bonusuri sau chiar se concediaza oameni; un job bun e lucru greu de gasit. Vremurile in care sareai cu nonsalanta din job in job la fiecare 50-100 de euro in plus la salariu, sau la fiecare clasa in plus la masina de serviciu au apus.

Iar messengerul in timpul zilei, telefoanele nesfarsite cu amicii, dusul cu masina de serviciu in concediu o sa dispara din "normalitatea" unei zile de lucru. Dar, obisnuiti sa ne ocupam de lucruri personale la serviciu, reuseam sa prelungim serviciul si acasa pana seara tarziu, astfel incat niciodata nu puteam spune unde se termina timpul personal si unde incepe timpul profesional.

Si o sa ajungem sa "platim" angajatorul ca sa te invete cateva luni un nou job, sa aiba rabdare cu greselile ce le vei comite. Sa platesti cu timp personal, cu voluntariat, cu loialitate, cu bun simt, cu productivitate, cu dorinta de eficientizare, de specializare si cu 8-9 ore de lucru intens pe zi, in care te concentrezi doar asupra jobului.

Nunti, Flori, Fete, Filme

2009-02-08T05:21:00.017+02:00

Cel mai frapant aspect la Targul de Nunti la care am participat week-end-ul trecut a fost faptul ca nu am auzit cuvantul CRIZA in nici o conversatie, atat cu viitorii miri cat si cu ceilalti expozanti. Eu venind din lumea imobiliarelor si a creditarii, unde abunda stirile negative, parca eram din alt film.
Oriunde te uitai, numai perechi de indragostiti, tinandu-se de mana, zambitori, increzatori in viitor. Uneori insotiti de parinti si viitori socri, alteori de prieteni sau de catre nasi.
Niciunuia nu i se putea aplica testul acid de supravietuire, pentru ca dadea cu infinit. Au toata viata inainte.
Am reusit sa ma incarc cu suficienta energie pozitiva, astfel incat sa pot sa o sprijin si pe a mea cumnata in businessul de realizare aranjamente florale pentru nunti, dar sa-mi mai ramana si energie sa gestionez business-ul principal, acela de de servicii imobiliare personalizate.

Test Acid de Supravietuire

2009-01-29T16:02:00.025+02:00

Am citit o declaratie a lui Bill Gates in care spunea ca in orice moment, firma Microsoft se afla la 18 luni de faliment. Daca in prezent se iau decizii gresite, se dezvolta produse slabe, se ignora concurenta, atunci compania poata da faliment in 18 luni.

Finantistii folosesc testul acid numit si rata lichiditatii imediate, care reprezinta raportul dintre active curente minus stocuri supra datorii curente. Vorbim practic de perioada in care afacerea ta supravietuieste in conditiile in care incasarile tind spre zero si nici un alt contract/vanzare nu se incheie in viitorul apropiat.

E o sabie "contabila" a lui Damocles si care spune multe despre sanatatea unui business si sansele de supravietuire a unei crize ca cea pe care o traim in aceast perioada. Acest test poate fi folosit si pentru finantele personale nu numai pentru o companie.

In urma cu doi ani, puteam sa ma bazez oricand pe faptul ca afacerea mea nu va da faliment in urmatoarele 90 de zile. In prezent, probabil ca am ajuns sa fiu in orice moment dat la numai 20-25 de zile de faliment, cam cat e termenul de plata la datoriile curente (impozite, leasing, comunicatii, servicii).

Ideea este ca raman optimist-realist si incerc sa gasesc scenarii alternative (extindere business, alti clienti, alte afaceri si poate chiar angajarea pe contract). Abia existenta acestui ultim scenariu ma pune pe ganduri si cred ca l-as considera o infrangere temporara al spiritului meu antreprenorial, dar si o tehnica extrema de supravietuire, cel putin pentru finantele personale.

Dar voi continua sa folosesc testul acid de supravietuire pentru a sti cand incepe sa se dilueze criza; astfel ca atunci cand spectrul falimentului revine din nou in intervalul 60-90 de zile, voi fi convins ca mi-am revenit in afaceri.

Deci, pentru moment, intrebarea cheie ramane: "La cat zile-departare esti de faliment ?"

Despre Mall (prima parte)

2009-01-28T00:41:00.012+02:00

Mi-a ramas intiparita in minte o idee dintr-o carte ce am citit-o anul trecut ("Chemarea mall-ului" de Paco Underhill), si anume aceea ca "fenomenul mall-ului a venit si a luat locul pietei orasului, a zonei publice".

Nu pot sa nu remarc ca mall-ul a devenit strada principala intr-un oras, locul in care toata lumea isi da intalnire si in care iti poti petrece cateva ore din week-end cu familia sau chiar sa discuti afaceri in timpul saptamanii la o cafea si o prajitura. Nici nu mai imi amintesc cand e ultima data cand mi-am dat o intalnire in statia de tramvai din Piata Unirii sau in fata Universitatii. Iar plimbarile prin Gradina Botanica sau Parcul Copou s-au cam rarit.

Mai mult, o serie de activitati publice (concerte, serbari, vizionari, expozitii plastice, expozitii auto) care in mod normal ar fi trebuit sa se desfasoare in fata Palatului, in curtea scolii, in galerii de arta sau in zilele de sarbatoare, acum au loc in cadrul mall-ului. Bine macar ca nu se vor deschide in mall-uri muzee si case memoriale prea curand.

Ideea cartii si pe care o sustin si eu este faptul ca mall a devenit noua "agora" a orasului, dar se pierde din vedere tocmai ca avem de-a face cu un spatiu PSEUDO-public, in care poti si mai ales nu prea poti face tot ce-ti trece prin minte. Nu vom vedea niciodata greve in mall, sau manifestatii de tip pro si contra, discursuri politice.

E ca un parteneriat public-privat lipsit de transparenta. Ai voie sa te plimbi pe acolo, cata vreme cheltuiesti niste bani pe aici. Niciodata nu mi s-au parut suficiente intr-un mall bancile pe care sa te asezi doar ca sa privesti si sa te odihnesti, fara sa fii nevoit sa cumperi sau sa comanzi ceva.

Si inchei cu o intrebare retorica din carte: "Mall-ul este strada principala a suburbiei sau o fortareata puternic controlata si dedicata unei singure activitati: vanzarile retail. Sau oare se afla undeva la mijloc?"

Eu Srl

2009-01-27T01:36:00.019+02:00

"In ultimii 20 de ani, in SUA numarul intreprinzatorilor pe cont propriu a crescut cu 100 la suta. Asistam la o tendinta similara si in Europa. Oamenii pleaca din companiile unde lucreaza pentru ca talentele lor sunt fie ignorate sau prost folosite, fie nerasplatite suficient in bani si/sau recunoastere.

Pleaca si-si infiinteaza propriile companii - Moi Sa, Me plc, Jag AB, Ich Gmbh, Jeg AS, ME Inc. -, unitatile de afaceri individuale. De multe ori, nici nu isi schimba ce faceau inainte, dar vor incasa de doua ori mai mult, revanzandu-si cunostintele fostilor angajatori si altora."

Iata un paragraf cheie aflat spre finalul cartii "Funky Business" scrisa de Jonas Ridderstrale si Kjiell Nordstrom. Cred ca releva partial si spiritul de independenta ceea ce m-a impins in 2006 sa pornesc propria mea afacere de imobiliare de nisa.

Poate ca nu incaseaza de doua ori mai mult, poate ca nu toti au succesul scontat, dar e cert ca toti cei care au facut acest pas incep sa vada lucrurile altfel, de parca s-ar trezi dupa o noapte de petrecere.
Sentimentul de libertate, de dispunere de propriul timp este placut. In plus apare si o rebalansare a conflictului intre viata personala si cea profesionala in favoarea primeia bineinteles.